Vladimir Putin, un nou mesaj pentru Balcani. România este vizată

 Președintele rus a făcut declarațiile într-un interviu acordat marţi seara publicaţiei sârbe Vecernje novosti, înaintea vizitei sale, joi, la Belgrad, informează agenţia de presă rusă oficială TASS.

'Dacă e să vorbim despre situaţia din Balcani, un factor major de destabilizare este linia SUA şi a unor ţări occidentale orientată spre consolidarea dominaţiei lor în regiune', a spus Putin, potrivit căruia, în 1999, 'forţele NATO - fără autorizare din partea ONU - au bombardat Iugoslavia timp de două luni, smulgând cu forţa ţinutul autonom Kosovo'. 'În 2008, Washingtonul şi aliaţii săi au sprijinit autoproclamarea ilegală a independenţei Kosovo', a adăugat el.

În continuare, preşedintele rus a denunţat extinderea NATO în regiune, ceea ce duce la creşterea tensiunilor în Europa, acuzând Alianţa că restabileşte liniile de divizare din perioada Războiului Rece.

În 2017, în opinia sa, în pofida faptului că jumătate din populaţia Muntenegrului nu voia în NATO, mica ţară balcanică a fost atrasă în Alianţă. 'S-au temut să organizeze un referendum pe această temă şi drept urmare această ţară trece acum printr-o perioadă de instabilitate politică', a spus Putin.

În acest context, şeful statului rus a evocat şi cazul Macedoniei unde - potrivit lui - 'pentru a accelera intrarea acesteia în Alianţa Nord-Atlantică a fost declanşat anul trecut procesul de schimbare a denumirii ţării şi amendarea Constituţiei'.

'Am afirmat în mod repetat că noi considerăm politica de extindere a NATO o relicvă a Războiului Rece, o strategie militaro-politică eronată şi distructivă', a afirmat preşedintele rus. 'Astăzi, Alianţa încearcă să-şi consolideze prezenţa în Balcani. Prin aceasta doar restabileşte liniile de divizare pe continentul european, încălcând grav principiul indivizibilităţii securităţii', consideră Putin, potrivit căruia aceasta duce la scăderea încrederii şi la creşterea tensiunii în Europa.

În acelaşi timp, el şi-a exprimat surprinderea faţă de reacţia UE la decizia 'parlamentului' kosovar de a transforma Forţele de securitate din Kosovo într-o armată în adevăratul sens al cuvântului. 'Era evident că o astfel de măsură va fi percepută de sârbii care trăiesc în provincie drept o ameninţare directă la adresa securităţii lor. În general, această măsură generează riscuri majore de agravare a situaţiei în regiune', a declarat şeful statului rus în interviul pentru publicaţia sârbă.

Moscova, cunoscând şi înţelegând complexitatea Balcanilor şi istoria regiunii, a privit-o ca pe un spaţiu de cooperare constructivă, susţine Vladimir Putin, adăugând că 'şi astăzi Rusia are mulţi prieteni aici, printre care un loc special îl ocupă partenerul strategic - Serbia'.

În acest context, preşedintele Rusiei a promis că ţara sa va dezvolta cooperarea tehnico-militară cu Serbia, conform TASS. 'De-a lungul anilor, am ajutat la consolidarea capacităţii de apărare a Serbiei: furnizăm arme şi echipamente militare, ajutăm la reparaţii şi modernizare. Vom continua să dezvoltăm cooperarea tehnico-militară', a dat asigurări Putin Belgradului, subliniind că Moscova apreciază angajamentul ferm al conducerii sârbe faţă de politica de menţinere a neutralităţii Serbiei.

Referitor la aspiraţia Serbiei de a se integra în UE, preşedintele rus a declarat că Moscova respectă această dorinţă a Serbiei şi consideră că acest curs al conducerii sârbe nu va fi un obstacol în calea dezvoltării relaţiilor dintre Moscova şi Belgrad. 'Respectăm politica conducerii sârbe de aderare la UE. Spre deosebire de partenerii occidentali, noi nu încercăm să punem Belgradul în faţa unei alegeri artificiale - ori cu Rusia, ori cu Uniunea Europeană', a spus Putin.