Tulburarea de identitate disociativă: La ce trebuie să fim atenți?

13 Noiembrie 2018
Tulburarea de identitate disociativa
Tulburarea de identitate disociativa

Tulburarea de identitate disociativă este una dintre cele mai neobișnuite boli psihice.

Tulburarea de identitate disociativă: Starea disociativă cea mai dramatică şi neobişnuită este tulburarea de personalitate multiplă (MPD), care a fost redenumită tulburarea de identitate disociativă (TID) în ediţia a IV-a a manualului DSM. Detalii despre acest tip de tulburare, în cele ce urmează.

TID apare atunci când există două sau mai multe instanţe executive sau euri care se schimbă pe rând la controlul aparatului mental al unei persoane.

După cum s-a menţionat în discuţia despre personalitatea multiplă, în capitolul 11, TID poate fi descrisă ca fiind un "sindrom de stres post-traumatic cu origine în copilărie".

Tulburarea de identitate disociativă: În cazurile cele mai bine documentate, tulburarea a fost cauzată de traume emoţionale suferite de timpuriu în viaţă, scrie scientia.ro.

Ce este amnezia disociativă?

O altă tulburare disociativă descrisă în DSM-IV este amnezia disociativă: uitarea temporară a informaţiilor cu caracter personal. De obicei, aceasta pleacă de la o traumă. De exemplu, un tânăr a accidentat din greşeală o tânără fată. El a crezut pentru moment că a ucis-o, deşi s-a dovedit că aceasta fusese doar uşor rănită. El a plecat după ce a aflat că era OK, dar câteva ore mai târziu a fost găsit rătăcind fără ţintă. Nu-şi mai ştia numele. Atunci când rudele au venit la camera de urgenţă şi au vorbit cu el, memoria i-a revenit treptat.

Acesta este un caz tipic de amnezie disociativă în mai multe privinţe. Pierderea de memorie a fost declanşată de un incident stresant şi a fost reversibilă.

Amnezia disociativă este interesantă pentru psihologii care studiază memoria, deoarece pare să arate o separare între sistemele memoriei pentru informaţii cu caracter personal (care sunt afectate de amnezia disociativă) şi cele ale memoriei pentru fapte şi proceduri (care nu sunt afectate).

De exemplu, o persoană cu amnezie disociativă poate să nu-şi cunoască numele, dar ar putea să ştie cine a câştigat ultimele alegeri, cât fac 7+5 şi cum se leagă şireturile la o pereche de pantofi. Doar memoria autobiografică este afectată.



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?