Un reporter şi un fotoreporter de la cotidianul american au primit în exclusivitate permisiunea de a fi în România martorii "unui proces meticulos şi costisitor" destinat protejării uraniului ce poate fi folosit la construirea armamentului atomic, parte a unui efort de a pune la adăpost materialul nuclear din lumea întreagă, după cum scrie publicaţia.
Drumul lung şi greu către siguranţă nucleară
Fotografiile ilustrează un articol postat pe prima pagină a ediţiei electronice
a cotidianului, intitulat "Drumul lung şi greu către siguranţă nucleară
- o privire asupra unui imperativ global: păstrarea uraniului îmbogăţit
la distanţă de terorişti", publicat în contextul vizitei pe care
preşedintele Barack Obama o face la săptămâna viitoare la Moscova, când
este de aşteptat să semneze o declaraţie comună cu preşedintele rus
Dmitri Medvedev, care să stabilească un cadru pentru a încheia
îndepărtarea uraniului puternic îmbogăţit din alte 15 ţări, în decurs
de patru ani.
Astfel, de la Institutul de Cercetare Nucleară de la Piteşti au fost
transportate în Rusia 182 de mici cilindri, de mărimea unor gloanţe,
care conţineau însă unul dintre cele mai periculoase materiale din lume
- uraniu puternic îmbogăţit furnizat în 1990 de fosta Uniune Sovietică.
Materialul nu a fost folosit în reactoare şi nu emite un nivel mare de
radioactivitate în această formă, însă autorităţile se temeau că ar fi
putut fi furat - deşi era păstrat în recipiente subterane adânci - şi
ar fi putut încăpea cu uşurinţă pe mâna unor organizaţii teroriste.
"Poţi să-ţi umpli un buzunar cu aceşti mici cilindri", a declarat
Andrew Bieniawski, asistent al adjunctului şefului Administraţiei
pentru Siguranţă Nucleară din Statele Unite, care a supervizat
operaţiunea în România.
Operaţiunea din România este considerată un model pentru alte ţări care
se tem de riscurile ce le comportă deţinerea unor materiale nucleare,
scrie The Boston Globe.
Autorităţile americane consideră că laboratoarele de cercetare din
întreaga lume deţin circa 2.000 de kilograme de uraniu puternic
îmbogăţit, adică material suficient pentru confecţionarea a 80 de bombe
nucleare.
Mare parte a acestui material datează din perioada Războiului Rece,
când SUA şi Rusia au furnizat unor state aflate sub influenţa lor
echipamente şi materiale pentru reactoare de cercetare. Alte cantităţi
semnificative au fost furnizate de Marea Britanie şi Franţa sau, în
cazul Africii de Sud, a fost îmbogăţit intern.
Operaţiunea din România a costat 10,5 milioane de dolari
Operaţiunea din România a costat 10,5 milioane de dolari, potrivit The
Boston Globe, şi a fost nevoie de cinci ani până la încheierea tuturor
aranjamentelor necesare cu ţara-gazdă, Rusia, şi câteva organisme
internaţionale. Chiar şi aşa, scrie publicaţia americană, au existat
temeri săptămâna trecută în legătură cu o eventuală amînare, după ce
oficialii români au avut câteva obiecţii temporare despre ce entitate
guvernamentală are jurisdicţia cuvenită pentru a aproba transferul.
Transportul în Rusia s-a făcut pe calea aerului, cu un uriaş cargou
Antonov 224, iar Moscova a pus la dispoziţie în acest scop un
echipament special, inclusiv un container de 5 tone, supus unor testări
de rezistenţă extensive, care să înlăture orice pericol în
eventualitatea unei prăbuşiri a avionului.
Ziariştii americani au observat starea
precară a clădirii de la Măgurele
La institutul de la Măgurele, ziariştii americani au observat starea
precară a clădirii în care, într-o sală subterană, erau ţinute într-un
bazin special cu apă 288 de bare de uraniu puternic îmbogăţit. Apa
serveşte la blocarea emanaţiilor mortale de raze gamma. Barele erau
atât de radioactive când au fost aduse aici din reactor, că nu au putut
fi manipulate câţiva ani. Operaţiunea de scoatere a barelor de uraniu a
durat trei zile şi a fost extrem de minuţioasă, radioactivitatea fiind
măsurată în permanenţă.
În momentul transportului, tehnicienii au verificat sigiliile cu
ajutorul heliului. Transportul până la aeroport s-a făcut noaptea, pe
rute secrete. S-au folosit şase camioane, fiecare transportând 18
cilindri încărcaţi cu peste 12 bare de combustibil fiecare. Convoiul a
mai fost însoţit de un camion de rezervă şi de o macara, disponibile în
cazul apariţiei unor probleme, iar transportul a fost supravegheat de
la înălţime de un elicopter dotat cu camere cu infraroşu. Zeci de
membri ai poliţiei militare, cu cagule şi arme automate, au păzit
convoiul şi au blocat străzile.
"Pericolul este foarte mare", a declarat Florin Hulea, purtător de
cuvânt al poliţiei, subliniind că în cazul unei scurgeri radioactive
cauzate de un atac sau un accident, o mare parte a oraşului putea fi
expusă riscului contaminării.
Deplasarea a avut loc într-o noapte în care a fost furtună
Avionul
aştepta la capătul unei piste a principalului aeroport al
Bucureştiului, mai scrie The Boston Globe. În cele din urmă, echipa americană a răsuflat uşurată după ce toate
actele au fost completate - tot materialul fiind transferat oficial în
proprietatea Rusiei. Avionul a decolat la 6 dimineaţa.
"Fiecare kilogram îndepărtat înseamnă un kilogram mai puţin pe care un
terorist l-ar putea folosi pentru a fabrica o armă nucleară", a
declarat Bieniawski, înaltul oficial american, la încheierea
operaţiunii. El nu îşi permite să piardă însă timpul. Membrii echipei
sale deja au plecat la întâlniri la Moscova şi negociază transporturi
similare din Libia, Africa de Sud, Chile, Argentina şi alte ţări.
"Operaţiunea din România arată că este într-adevăr o sarcină
complicată, fie şi cu un partener cooperant", a comentat Corey
Hinderstein, directorul programului internaţional al organizaţiei
non-profit Nuclear Threat Initiative (Iniţitiva împotriva Ameninţării
Nucleare) din Washington. "De aceea, scopul preşedintelui este aşa de
important. Nu o putem face singuri. Avem nevoie de un efort comun din
partea multor state", a subliniat Hinderstein.
