"România va accelera procesul de acordare a cetăţeniei pentru moldoveni, legea cetăţeniei corespunzând exact modelului german şi aflându-se astfel în cadrul legal european", a spus Băsescu. Aici, Ambasada Austriei descrie un schimb de replici între preşedinte şi diplomatul care reprezenta Germania: "Reprezentantul german a arătat că există diferenţe grave între cele două reglementări, mai ales că legea prevede ca domiciliul să fie în Germania, numărul potenţialilor solicitanţi fiind mai mic şi din mai multe ţări de provenienţă. Preşedintele Băsescu a ripostat invocând reunificarea Germaniei cu Republica Democrată Germană şi a spus că şi România a fost împărţită după al Doilea Război Mondial. El a spus însă că îşi dă seama că României nu i s-a acordat dreptul de a vorbi de două state, o singură naţiune".
Şeful statului a adăugat că România doreşte să atingă o rată a încetăţenirii de circa 1.000 de cazuri pe săptămână până cel târziu în 2010, pentru aceasta fiind necesar un aparat administrativ mult mai mare pentru că, în prezent, pot fi rezolvate săptămânal doar 50-75 de cazuri.
Băsescu a repetat declaraţia că la Ambasada de la Chişinău ar exista circa 600.000 de dosare prin care se solicită cetăţenia română, ceea ce înseamnă că numărul persoanelor care doresc să devină cetăţeni români este undeva între 800.000 şi un milion. Aceste dosare nu sunt însă în lucru şi nu au fost transmise Ministerului Justiţiei, care are în prezent doar 25.000 de cazuri pe rol care vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2009.
Ambasada Austriei comentează în paranteză că dosarele de la Chişinău sunt cel mai probabil incomplete şi că nu li s-ar putea da curs decât în cazul unei modificări legislative substanţiale - acordarea cetăţeniei în masă.
Preşedintele a precizat că nimeni nu a cerut în mod serios României să abandoneze aceste planuri şi că va acorda cetăţenie tuturor românilor din străinătate care şi-au pierdut-o din cauza evenimentelor istorice.
"Întrebat dacă această măsură vine ca reacţie la evenimentele din Moldova sau dacă e o simplă chestiune tehnică, preşedintele a fost de părere că este foarte clar o decizie politică prin care să se dea o şansă generaţiei tinere din Moldova. Din acest motiv se acordă acces gratuit studenţilor din Moldova la universităţile româneşti. Chişinăul a început deja să reducă numărul de şcoli cu predare în limba română, iar România cere aceleaşi drepturi la şcolarizare pe care, de exemplu, le acordă minorităţii ungare", se arată în document.
România sprijină fără rezerve Parteneriatul Estic şi speră că noul guvern moldovean va fi mai serios cu privire la apropierea de Uniunea Europeană, a adăugat preşedintele.
