Asadar, nu proiectul opozitiei liberale se va transforma in program anticriza, ci planul prezentat de premierul Emil Boc. Asumat formal de coalitia majoritara, care dispune de peste 70 la suta din totalul voturilor parlamentarilor, chiar daca sunt voci contestatare in PSD. Desi nu cred intr-o asemenea eventualitate, nu poate fi totusi exclusa o ruptura generata de proiectatul acord cu FMI pentru un imprumut substantial acordat Romaniei si care constituie un adevarat mar al discordiei intre PSD si PD-L. Pentru ca, inevitabil, acordul va lovi naprasnic atat in ministerele controlate de PSD, cat si in electoratul acestui partid.
Nu va trece mult timp si vom sti cine a avut dreptate si cine a gresit. Al cui proiect limiteaza efectele devastatoare ale crizei. Si al cui le amplifica. Boc sau Tariceanu. Punctul meu de vedere este ca niciunul dintre cele doua proiecte nu e bun. Niciunul nu poate transforma criza intr-o oportunitate pentru Romania.
Am demonstrat in analiza publicata ieri, cred eu cu argumente solide si logice, modul in care difera solutiile adoptate de Statele Unite, Marea Britanie si partial Olanda, in comparatie cu celelalte state, ale Uniunii Europene.
Primii pompeaza sume enorme in societatile comerciale, sub forma unor credite cu dobanda aproape zero, pentru a dinamiza economia. Si nu se arata interesati prea mult de amploarea deficitului. Pentru ca, in general, una din solutiile iesirii din criza este marirea deficitului, nu micsorarea acestuia. In plus, Statele Unite, tiparind la liber dolari, vor declansa in mod deliberat o inflatie galopanta.
Mai spre toamna. Europa actioneaza conservator si prudent. Stagnarea economiei europene va continua si dupa ce America depaseste criza.
