John Heffern, adjunctul şefului misiunii permanente a Statelor Unite la NATO, a detaliat modul în care Statele Unite vor etapiza noul plan antirachetă propus în septembrie de preşedintele american Barack Obama.
Întrebat în acest sens dacă vor fi construite baze în România şi Bulgaria care să fie folosite în cadrul acestei noi arhitecturi, Heffern a răspuns că aceasta ar fi cea mai logică variantă. "Primele etape ale noii arhitecturi de apărare se concentrează pe rachetele cu rază scurtă şi medie. Aşadar, evident, aşa cum este conceput planul, va începe undeva în sud şi vom vedea cum se va dezvolta către nord. Ţările despre care vorbim - România şi Bulgaria - sunt în sud, astfel că ar fi logic ca ele să facă parte din prima şi a doua fază a planului", a punctat oficialul american.
"Nu am iniţiat însă nicio discuţie bilaterală cu vreo ţară pentru a amplasa o astfel de bază. Dorim ca aceasta să fie o misiune NATO şi sperăm că aliaţii vor ajunge la un acord până la summitul de anul viitor de la Lisabona în ceea ce priveşte această strategie. Odată ce se va întâmpla acest lucru, vom avea pus la punct un sistem şi vom colabora individual cu ţările aliate şi poate şi cu partenerii pentru a determina care dintre circumstanţele geografice şi politice sunt optime pentru elementele acestei arhitecturi de apărare", a completat acesta.
În ceea ce priveşte posibila cooperare cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, Heffern a arătat că SUA speră să poată face alături de Moscova o evaluare comună a ameninţărilor în acest sens, care să conducă la o cooperare concretă. "Ideea principală este, în cazul în care Rusia este interesată, să existe componente ruseşti care să facă parte din acest sistem NATO. Deci nu e vorba numai de dialog şi de evaluarea ameninţărilor. Acestea sunt primele etape, pe care le parcurgem acum, dar dacă totul iese bine, cred că aliaţii ar întâmpina cu bucurie o cooperare 'hardware' în cadrul acestui sistem de apărare antirachetă european", a evidenţiat adjunctul şefului misiunii americane.
De asemenea, oficialul american a atras atenţia că actuala abordare ia în calcul ameninţările actuale, mai ales cele provenind din partea Iranului. "Eu cred că este o strategie unificatoare, într-un fel, pentru că aduce o apărare antirachetă pentru toţi aliaţii şi pentru întreaga Europă", punctat adjunctul misiunii SUA.
De altfel, în ceea ce priveşte o posibilă implicare a României în acest plan, imediat după anunţul din septembrie a preşedintelui american Barack Obama de a renunţa la proiectul de scut antirachetă promovat de predecesorul său, George W. Bush, în favoarea unui sistem mai puternic, mai inteligent şi mai rapid, presa de rusă şi americană a scris că SUA ar putea instala elemente ale unui scut antirachetă în Turcia, Israel, Bulgaria şi România, după ce au renunţat la Polonia şi Cehia.
Această perspectivă a fost sugerată şi de unii dintre oficialii români. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu declara în septembrie că "România este în joc" în ceea ce priveşte acest sistem de apărare, asigurând că "nimeni nu va fi lăsat în urmă" şi atrăgând atenţia că ar fi bine ca şi Rusia să fie implicată.
În plus, secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, a asigurat recent că mulţumită noului plan american de securitate, teritoriul României va fi apărat de ameninţarea rachetelor. "Noua formulă de scut antirachetă anunţată de administraţia americană, ca evaluare preliminară a autorităţilor române, este importantă, pentru că oferă, faţă de variantă anterioară, o acoperire corespunzătoare a întregului teritoriu al României faţă de ameninţarea unor eventuale atacuri cu rachetă", a declarat secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu.
La rândul său, vicepreşedintele american Joe Biden, care s-a aflat la 22 octombrie în Bucureşti, a spus că Statele Unite apreciază în mod deosebit că guvernul României a adoptat "cu bucurie" noul sistem antirachetă şi că l-a înţeles imediat, înaintea altor ţări. "Dumneavoastră aţi înţeles de la început, în timp ce alţi colegi, cum ar fi cei din Polonia, înţeleg abia acum" avantajele noului proiect american ce implică rachete de tip SM-3, a spus Biden.
Teritoriul României nu era acoperit sută la sută de scutul antirachetă aşa cum era el conceput de precedenta administraţie americană, astfel încât România a susţinut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a găzduit în 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO. Tocmai de aceea, România a salutat decizia noii administraţii de a flexibiliza apărarea antirachetă.
România ar putea găzdui elemente ale noului scut SUA antirachetă, potrivit unui oficial american
