La discuţiile de astăzi, ar urma să participe vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, care va reprezenta Asociaţia Magistraţilor din România, dar care a fost invitată şi de CSM.
Din partea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, ar urma să meagă Lavinia Lefterache, judecător la Curtea de Apel Bucureşti. Astfel, în această după amiază, la Guvern, vor merge şi vicepreşedintele CSM, Bogdan Licu, judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu, împreună cu procurorul Liviu Dăscălescu. În această dimineaţă a avut loc o primă etapă a discuţiilor dintre membrii CSM şi Guvern, care continuă, însă, marţi.
Potrivit UNJR, nemulţumirea magistraţilor se referă la difernţa prea mare între coeficienţii de salarizare stabiliţi pentru un judecător debutant şi cei stabiliţi pentru magistraţii de curte supremă.
De asemnea, preşedintele SoJust, Cristi Danileţ, a declarat pentru NewsIn, că magistraţii sunt nemulţumiţi de coeficienţii stabiliţi în grila de salarizare, aşa cum apar ei în ultima variantă de lege unică. Astfel, spune Danileţ, coeficienţii pentru judecătorii de judecătorie ar trebui să fie de 8 salarii minime, pentru cel de tribunal 9, de curte de apel 10, iar pentru un magistrat de instanţă supremă 11.
Potrivit lui Danileţ, magistraţii nu insistă pe sporuri, dar cer ca baza de salarizare să fie ridicată.
În ultima formă de proiect de lege, coeficienţii pentru judecătorii cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt între 6,6 salarii şi 9,6 salarii minime, în funcţie de vechime şi grade. Un judecător cu grad de curte de apel va fi plătit după un coeficient cuprins între 5 şi 8,15, potrivit acestei variante de lege, faţă de 4,85-7,85 în ultima variantă. În varianta rezultată după discuţiile de luni seara, un judecător cu grad de tribunal sau tribunal specializat va fi plătit după un coeficient de salarizare cuprins între 4,5 şi 7,3, de la 4,6-7,5. Un judecător cu grad de judecătorie va avea un coeficient între 4 şi 5,2 salarii minime. În ultima formă, un judecător, un procuror (2-3 ani vechime) şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu 1-3 ani vechime au prevăzut un coeficient de 3 salarii minime, faţă de 2,65-3,3 în veche formă.
Sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50%, a cărui suspendare, în iulie, a generat protestele din justiţie, şi sporul de confidenţialitate în cuantum de 15% sunt reduse la 5 procente, tot potrivit ultimei variante a Legii unice de salarizare.
La ultimul articol din proiectul Legii unice, aşa cum a rezultat după discuţiile de la Guvern, se arată că, la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, următoarele drepturi salariale suplimentare se acordă personalului din sistemul justiţiei, în cuantum de 5% fiecare: sporul de confidenţialitate şi sporul de risc şi suprasolicitare neuropshică. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din salariul de bază, solde sau indemnizaţii lunare de încadrare, potrivit proiectului.
Această reducere s-ar adăuga unor noi modificări ale coeficienţilor de salarizare din justiţie. Astfel, aşa cum prevede ultima variantă de lege, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiie, al CSM şi procurorul general ar urma să piardă aproape trei salarii minime pe economie, coeficientul lor de salarizare fiind scăzut de la 14,5 la 11,8.
