Acordul privind micul trafic la frontieră dintre România şi Republica
Moldova a fost parafat marţi, la Chişinău, după ce delegaţiile au
încheiat negocierile asupra textului după o singură rundă de discuţii,
purtate luni.
"Normalizarea şi consolidarea relaţiei cu
Republica Moldova se va face prin realizări concrete, palpabile. În
acest sens, salutăm definitivarea textului Acordului bilateral privind
micul trafic la frontieră, care a fost parafat astăzi. Mulţumesc şi
felicit delegaţia MAE şi pe colegii lor din MAEIE al Republicii Moldova
pentru munca lor profesionistă", a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
Totodată, Predoiu a salutat faptul că autorităţile Republicii Moldova
şi-au dat acceptul pentru deschiderea consulatelor României la Cahul şi
Bălţi. "Această decizie confirmă angajamentul României şi al Republicii
Moldova de a acţiona cu hotărâre pentru a întreprinde măsuri clare în
interesul cetăţenilor din cele două state. Deschiderea celor două
consulate va facilita aplicarea documentului care a fost parafat
astăzi", a mai subliniat ministrul interimar al afacerilor externe,
Cătălin Predoiu.
La Chişinău, anunţul semnării acestui document juridic important a fost
făcut de premierul moldovean. "Finalizarea negocierilor dintre România
şi Republica Moldova pe marginea Convenţiei de mic trafic la frontieră
într-o singură rundă este un fapt pozitiv ce dovedeşte voinţa politică
de la Chişinău şi de la Bucureşti", a declarat marţi Vlad Filat.
"Nu am avut de negociat foarte multe lucruri, deoarece acest acord este
unul cadru, este un document comunitar. Noi am discutat anumite
chestiuni tehnice, cum ar fi taxa pentru eliberarea permisului special
pentru trecerea frontierei, perioada de valabilitate a acestuia, şi
alte detalii tehnice care nu ţin de sensul acestei Convenţii. Totul a
decurs uşor şi rapid deoarece, după cum spuneam, este un document cadru
al UE", a mai spus acesta.
Semnarea convenţiei privind micul trafic la frontiera cu Republica
Moldova a fost iniţiată de România în martie 2008, în timpul mandatului
fostului ministru de Externe Adrian Cioroianu. România a avut această
iniţiativă în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene,
documente similare fiind semnate de majoritatea statelor de la
frontiera UE cu vecinii lor imediaţi. Bucureştiul a transmis
Chişinăului un proiect de convenţie, dar autorităţile moldovene de
atunci au respins oferta, condiţionând semnarea lui de adoptarea celor
două documente controversate care au provocat tensiuni de-a lungul
timpului între România şi Republica Moldova - Tratatul politic de bază
şi Tratatul de frontieră.
În plus, autorităţile de la Chişinău au cerut includerea întregului
teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv a Transnistriei, în zona de
mic trafic, condiţie aflată în contradicţie cu normele europene, ce
reglementează la 30-50 de kilometri de frontierele UE zona în care este
permisă libera circulaţie.
Acordul le permite locuitorilor din apropierea graniţei
româno-moldovene să fie scutiţi de obligativitatea vizei la trecerea în
România, pe o distanţă bine definită de la graniţă. Ei urmează
să primească un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o
perioadă de minim un an, ce le va permite să se deplaseze liber în zona
prestabilită.
România a propus astfel de acorduri şi Ucrainei şi Serbiei, ceilalţi
doi vecini ce nu fac parte din Uniunea Europeană. La un moment dat,
discuţiile cu Ucraina păreau cele mai avansate şi cele două state se
apropiau de semnarea documentului, care a fost amânată însă, în urma
apariţiei unor dificultăţi şi neînţelegeri de ultim moment.
Noul guvern democrat-liberal venit la putere în R. Moldova în urma
alegerilor legislative anticipate din 29 iulie îşi anunţase printre
priorităţile de politică externă semnarea Convenţiei privind micul
trafic la frontiera cu România, document pe care partidele ce
alcătuiesc coaliţia de guvernare l-au susţinut şi când se aflau în
opoziţie. Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a
organizat în repetate rânduri mitinguri şi manifestaţii în care cerea
guvernului comunist aflat pe atunci la putere să semneze acest acord cu
România, care ar fi un instrument în beneficiul locuitorilor moldoveni
de la graniţa cu România.
Acordul privind micul trafic de frontieră este strâns legat şi de
subiectul deschiderii a două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi, un
subiect asupra căruia autorităţile române au insistat în ultimii ani.
Discuţiile pe această temă durează de câţiva ani, de pe vremea
guvernării comuniste de la Chişinău.
Iniţial, partea moldoveană îşi dăduse acordul pentru deschiderea celor două consulate româneşti, dar apoi şi-a retras avizul, în urma tensionării relaţiilor bilaterale. Ulterior, într-un interval de oarecare "dezgheţ" diplomatic, subiectul a fost reluat, iar partea moldoveană şi-a dat acordul pentru consulatul de la Cahul, însă a dorit în contrapatidă deschiderea unui consulat moldovenesc la Iaşi.
Pentru a-şi da acordul pentru consulatul de la
Bălţi, Chişinăul sugera în 2008 că ar dori de asemenea reciprocitate şi
propunea deschiderea unui consulat la Constanţa.
Ministrul de Externe moldovean, Iurie Leancă, a spus recent că în
discuţiile cu partea română va fi abordat şi subiectul deschiderii de
noi consulate. "Vom evalua posibilitatea de a deschide consulat la
Iaşi, iar unul român la Cahul, că să nu facem cozi la Chişinău", a
anunţat Iurie Leancă.
