Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este, însă, definitivă.
Pe 9 septembrie 2008, Roşia Montană Gold Corporation a acţionat în
instanţă Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, având ca bază
refuzul ministerului de a emite acordul de funcţionare pentru barajele
Corna şi Cetate, pe care compania voia să le ridice în cadrul
proiectului Roşia Montana.
"Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ar fi trebuit să dispună
emiterea acordului de funcţionare pentru respectivele baraje, după ce
comisia de experţi a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile a
aprobat emiterea avizelor încă din anul 2007, vot reluat, în
unanimitate, şi în şedinţa din 26 martie 2008.
După votul comisiei de
experţi, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în calitate de
autoritate competentă, avea obligaţia de a emite avizul privind
documentaţia în termen de maximum o săptămână de la data ţinerii
şedinţei şi Acordul de funcţionare în termen de 10 zile de la data
primirii solicitării", arată, în comunicat, Roşia Montană Gold
Corporation.
La sfârşitul lunii martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins, în mod
irevocabil, recursul declarat de Consiliul Judeţean Alba şi Roşia
Montană Gold Corporation împotriva sentinţei Tribunalului Cluj prin
care se anula certificatul de urbanism pentru continuarea procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului, după ce în septembrie 2007
Ministerul Mediului suspendase, pe termen nelimitat, procesul de
autorizare a proiectului minier Roşia Montana.
Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană
Gabriel Resources, care este implicată în explorarea şi dezvoltarea
unor licenţe miniere din România. Gabriel Resources vrea să exploateze
proiectul aurifer Roşia Montana, deţinut în proporţie de 80%.
Compania româno-canadiană Gabriel Resources a înregistrat o pierdere de
16,2 milioane dolari în trimestrul al doilea din acest an.
