Un purtător de cuvânt al grupului parlamentar social-democrat (SPD) din
Bundestag a declarat că legea va fi examinată în primă lectură într-o
sesiune extraordinară din 26 august, pentru a fi adoptată în 8
septembrie.
Curtea Constituţională germană a suspendat temporar marţi procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, cerând o lege
care să garanteze drepturile Parlamentului german, o decizie care va
influenţa calendarul ratificării documentului la nivel european.
Judecătorii de la Curtea Constituţională au confirmat că Tratatul de la
Lisabona este "compatibil cu Legea fundamentală" (Constituţia germană),
dar au apreciat că parametrii legislativi germani sunt deficitari.
"Instrumentele de ratificare a Tratatului de la Lisabona de către
Republica Federală Germania nu trebuie depuse până când nu intră în
vigoare punerea în aplicare legală a drepturilor de participare
parlamentară", a apreciat Curtea.
"Am putea rezuma (decizia Curţii Constituţionale) astfel: Constituţia
spune da Tratatului de la Lisabona, dar cere la nivel naţional o
consolidare a responsabilităţii Parlamentului în materie de integrare",
a declarat vicepreşedintele instanţei, Andreas Vosskuhle, în
prezentarea deciziei.
Judecătorii de la Curtea Constituţională au apreciat că există "un
deficit de democraţie structurală" la nivelul Uniunii Europene şi că,
din acest motiv, drepturile de codecizie ale Parlamentului german
trebuie înscrise explicit într-o lege. Obiectul este de a "garanta
eficienţa dreptului de vot" al cetăţenilor germani şi de a "veghea" ca
Uniunea Europeană "să nu îşi depăşească competenţele ce i-au fost
acordate".
Decizia ar trebui să aibă, în consecinţă, un impact asupra calendarului
procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona de către cele 27
de state membre ale Uniunii. Totuşi, Curtea Constituţională se
declarase "încrezătoare" că Parlamentul german "va depăşi rapid ultimul
obstacol" în calea ratificării Tratatului de la Lisabona de către
Gerania, a declarat Vosskuhle.
Tratatul de la Lisabona a fost deja aprobat de cele două camere ale
Parlamentului german, însă preşedintele german Horst Koehler nu l-a
semnat deoarece aştepta decizia Curţii Constituţionale, blocând astfel
ultima etapă a ratificării textului, şi anume trimiterea documentelor
la Roma.
Judecătorii de la Curtea Constituţională au fost sesizaţi de deputatul conservator de Bavaria Peter Gauweiler (CSU) şi un grup de deputaţi din formaţiunea radicală de stânga Die Linke. Aceştia acuză tratatul că reduce prerogativele Parlamentului german şi că încalcă principiul democraţiei. În plângerea către Curtea Constituţională, deputatul conservator bavarez dă un exemplu ipotetic pentru a demonstra cum Tratatul de la Lisabona permite evitarea Parlamentului german în luarea deciziilor.
"Ministrul mediului nu reuşeşte să convingă Parlamentul să
interzică folosirea becurilor cu incandescenţă care pot dăuna mediului
înconjurător", scrie deputatul conservator. "Ulterior, el face aceeaşi
propunere Consiliului European, unde miniştrii altor ţări o aprobă şi
ea va deveni în cele din urmă o directivă europeană", explică Gaweiler.
După aceea, directiva va trebui transpusă în dreptul german, deşi a
fost iniţial respinsă de Bundestag, preciza el. Numărul mare de
documente emise de UE ar împiedica deputaţii să prevină acest gen de
manevre.
Redactat după eşecul proiectului Constituţiei europene din 2005,
Tratatul de la Lisabona, destinat să eficientizeze UE şi să extindă
rolul său în lume, va intra în vigoare numai dacă este ratificat de
toate statele membre.
Viitorul său va depinde însă şi de organizarea unui al doilea
referendum în Irlanda, dar şi de încheierea ratificării în Cehia şi
Polonia, ai căror preşedinţi eurosceptici încă nu l-au semnat. Pentru
ca Dublinul să organizeze al doilea scrutin, liderii UE au acordat
săptămâna trecută Irlandei garanţii menite să înlăture îngrijorările
cetăţenilor săi, care au respins deja textul la referendumul din 12
iunie 2008. La rândul său, preşedintele ceh Vaclav Klaus a explicat
săptămâna trecută că aşteaptă rezultatul referendumului irlandez şi
decizia Curţilor Constituţionale din Germania şi Cehia pentru a semna
documentul. În Polonia, ratificarea completă mai depinde tot numai de
semnătura preşedintelui Lech Kaczynski.
În Marea Britanie, conservatorii lui David Cameron, consideraţii viitorii câştigători ai alegerilor generale din 2010, au avertizat că vor supune unui referendum Tratatul de la Lisabona, care a fost deja ratificat de Londra.
