La începutul anului 1955, Radio Chişinău anunţa că numeroşi moldoveni tineri au cerut să fie trimişi în regiunea pământurilor virgine din Kustanai şi Tobol, în Kazahstan.
La 7 ianuarie 1955, Nikita Hruşciov, liderul comuniştilor din URSS, într-un discurs ţinut la Teatrul Bolşoi din Moscova, inaugura politica desţelenirii în Asia Centrală. În doar câteva luni, sute de mii de români din R.S.S. Moldova sunt strămutaţi cu forţa în colhozuri din Astrahan şi Rostov şi, mai departe, în regiunea Pavlodar din Kazahstan. Mulţi dintre cei ameninţaţi trec frontiera în R.P. Română, unde nu sunt deloc bine veniţi. Doar în satul Măgura, 180 de familii primesc ordinul să treacă Prutul înapoi. Sosesc camioanele să-i îmbarce, oamenii opun rezistenţă. În confruntări mor 19 ţărani şi doi miliţieni. Cinci ani mai târziu, în 1960, terenurile virgine din Kazahstan, defrişate rapid şi fără măsură, se transformă în imense deşerturi supuse eroziunii eoliene.
