18 iulie 1976, o gimnastă în vârstă de numai 14 ani reușea să uimească lumea sportului, obținând prima notă perfectă din istoria acestui sport, în condițiile în care nici măcar tabela electronică de afișaj nu era pregătită pentru o astfel de performanță.
Nadia Comăneci a obținut, de altfel, la respectiva ediție a Jocurilor Olimpice, de șapte ori scorul perfect, câștigând trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (pe echipe) și una de bronz (la sol).
"De fiecare dată când există un zero în aniversare, este ceva tot mai mare. Au fost 10, apoi 20, apoi 30 iar acum 40 de ani, par multe cifre. Este ca și cum jumătate din viața ta a și trecut", a declarat Nadia într-un interviu telefonic acordat agenției Reuters, preluat şi de Agerpres.
"Însă atunci când realizezi că au trecut 40 de ani de când s-a întâmplat, parcă te întrebi: 'O Doamne, chiar așa?'. Pentru că este a 40-a aniversare, mă simt ca și cum aș sărbători pe tot parcursul anului. Toată lumea pe care am întâlnit-o în acest an vrea să vorbească despre asta", a adăugat Nadia, aflată într-o scurtă vacanță în California, alături de familia sa.
Celebrarea performanței de acum patru decenii va continua pentru Nadia Comăneci și în următoarele săptămâni, fosta gimnastă română fiind invitată pe 21 iulie, la Montreal, unde fiul său în vârstă de 10 ani, Dylan, va avea șansa să vadă pentru prima oară Stadionul Olimpic în care "este gravat numele mamei sale".
Următoarea escală a Nadiei va fi la Rio, pentru Jocurile Olimpice 2016, programate între 5 și 21 august.
Chiar dacă au trecut patru decenii de la performanța care i-a asigurat un loc de prim plan în istoria gimnasticii, Nadia Comăneci își amintește și acum cu exactitate fiecare detaliu al evoluției sale de la paralele, încununată cu nota perfectă de 10.
"Îmi amintesc când am început exercițiul. Am crezut că am reușit o evoluție bună, însă nu m-am gândit că am avut o evoluție perfectă", a declarat Nadia (54 ani), care locuiește în prezent în Oklahoma City. "Știu că nu m-am uitat la tabelă, deoarece mă gândeam deja la exercițiul de la bârnă după ce terminasem. Apoi am auzit un zgomot mare în sală, m-am uitat în jur, am întors capul și am văzut tabela. Prima oară am văzut numărul meu de concurs, 073, iar apoi nota 1,00 care era dedesubt. M-am uitat la una dintre colegele mele, iar ea a ridicat din umeri, indicând că ceva nu este în regulă la tabelă. Totul s-a petrecut foarte repede", a povestit campioana română.
În condițiile în care oficialii nu se așteptau ca vreo gimnastă să atingă perfecțiunea, tabela electronică instalată în arena de la Montreal nu avea spațiul necesar pentru a cuprinde toate cele patru cifre care să ilustreze nota perfectă, contribuind astfel la amplificarea emoțiilor micuței campioane române.
"Faptul că tabela electronică nu putea afișa nota 10 s-a adăugat dramei, a făcut-o și mai mare", a adăugat ea râzând.
"Obținerea primului 10 din istorie a fost un lucru mare, însă faptul că nici măcar tabela electronică nu și-a putut da seama cum să afișeze scorul, a făcut povestea și mai istorică", a precizat Nadia.
"Nellie (Kim) a obținut la rândul ei un 10 la scurt timp după mine, însă nimeni nu vorbește despre asta. Dacă destinul ar fi vrut, altcineva ar fi făcut istorie. Am fost doar ceva mai rapidă! La momentul respectiv nu am înțeles impactul pe care îl va avea, nu am concurat pentru a face istorie. Am concurat pentru a câștiga medalii. Este ceva foarte special faptul că va fi acolo pentru eternitate", a conchis Nadia Comăneci.
