Hellvig atrage atenția asupra unui fenomen deloc încurajator: apariția unor vedete de import, cu sclipici și truse de machiaj, transformate peste noapte în politicieni.
În România, se întâmplă ca peste tot în lume, arată Eduard Hellvig, care recunoaște că, până la urmă, aceste vedete care se lansează în politică chiar n-au nimic de pierdut, în caz de eșec.
”Max Weber a murit acum un secol, între timp a murit ușor-ușor și ideea lui de politicieni de vocație și profesie. Traseul către aerul rarefiat al politicii are scurtătura cifrelor de notorietate; sunt măsurate nume diverse cu lipici la electorat, urmând ca știința politicii să vină pe parcurs, cum ar veni ca o specializare la locul de muncă.
Ideologia este pusă între paranteze, iar omul cu cifre bune devine că are “anvergură politică”. Ideologia vine după. Sau dacă nu vine, nu e bai. Vedeta e transformată în independent susținut de “forțe politice”.
Competența candidatului-șampon este tocmai succesul său, oricare ar fi el – în sport, în afaceri, în muzică, în fashion, pe scena teatrului sau pe scena vieții. Star-sistemul nu a fost niciodată mai logic, Weber niciodată mai perimat.
Oamenii s-au săturat de “ăștia de-acum”, iar un bling-bling din afara cercului nu are cum să fie mai rău decât ei. Totul e să nu fie dintre “ăștia”. Politica actuală a ajuns să-și devoreze esența și să își inventeze noi capete prin care să scuipe flăcări de bunăstare. Capete noi care să fie iubite de electorat și care să nu semene cu ceva ce a mai fost.
“Oamenii noi” nu au însă nimic de pierdut, nicio carieră de apărat, nicio reputație de păstrat. Când spectacolul începe să fie fluierat, își iau trusa de machiaj și își văd de drum. Și ca întotdeauna, rămâne pe “ăștia” să caute soluții.
Cu păcănelele la mare modă, orice nume adună trei fructe identice are șansa lui de a prinde lista. Nici nu este neapărat greșit, exemple care inspiră sunt foarte notorii. Dar ce te faci dacă nu nimerești un Ronald Reagan sau un Volodimir Zelenski?
Acum ceva vreme, era un lucru obișnuit ca televiziunea să facă din politicieni vedete. De ceva timp, și la noi și în lume, vedetele devin peste noapte politicieni. Și se numesc „independenți”", a scris Eduard Hellvig, într-o postare pe X (fostul Twitter, n.r.).
