"Sincer să fiu nu mă simt foarte confortabil pentru că tematica și contextul intervalului actual este deja puternic confuzat, otrăvit și instalat într-o inerție extrem de periculoasă. Lucrez la un raport pentru 2017, pe care îl consider un an foarte greu cu care ne vom consulta. Din această cauză a evalua jucătorii, mecanismele de mediu politic, reacțiile posibile, așteptările populației sunt ultimul prilej pentru a ne sincroniza cu evoluția structurală, cu evoluția realității dincolo de scandalurile lumii politice, de șmecherii, de trucuri, de lucruri ieftine. Una din marile probleme ale societății românești actuale este tocmai această depedență de scandal, de false evenimente, și de punere în planul doi a agendei reale. Momentul este pe cât de postfestiv, pe atât de toxic", a spus analistul politic.
Referitor la invitația la consultări înaintată de Klaus Iohannis partidelor politice, Dorel Șandor a catalogat-o drept o "gafă elementară".
"Nu cred că aș putea avea un comentariu la ceva ce nu există. Deci invitația, provocarea, sau cum vreți să o considerați, pentru întâlnire mâine nu are obiect normativ. Dincolo de reacția domnului Dragnea, dincolo de calmul și abordarea senină a președintelui este aici o gafă elementară, pentru că pașii următori prevăzuți clar de lege presupune în primul rând finalizarea rezultatelor la alegeri în mod oficial, după aceea intrarea în procedura de legitimare în Parlament a noilor aleși și abia după aceea declanșarea unor mecanisme de negociere, de consultare, a pașilor următori. Nu pot să înțeleg această grabă. Subiectul arată o atitudine ușor confuză față de o agendă extrem de complexă, extrem de dură. Amânările din program pentru anul următor sunt deja un glonț băgat pe țeava cu care vrem să ne tragem în cap. Dacă în felul acesta începe noua guvernare și coabitarea între Cotroceni și Palatul Victoria este un semn foarte rău", a explicat acesta.
Totodată, el a subliniat faptul că traseismul politic și corupția sunt probleme mari în politica românească, ceea ce va duce la dispariția în anonimat a anumitor politiceni.
"Am o veste bună și o veste proastă. Vestea proastă este că alegerile din acest an ne-au arătat în ce faliment a intrat pluripartidismul din România, care este, până la urmă, mașina care asigură resursele guvernării, iar aceste alegeri cu rezultate minimaliste, absolut stupefiante, au generat, însă, un rezultat cu o majoritate confortabilă și cu niște minorități sparte în bucățele. Vestea bună este că acest diagnostic l-am primit prin alegeri libere și corecte. Deci alegerile din acest an au fost corecte și nu s-au semnalat aberații sau jocuri de culise, cum anii trecuți se mai întâmpla", a spus Șandor.
"Mai ales în ultimii ani, asistăm la o prezență modestă, mediocră, chiar păguboasă a clasei politice. Mai mult, nu numai că este modestă, dar este și deja dependentă de un comportament neproductiv pentru rolurile și misiunile pe care și le asumă. De asemenea, există un declin de performanță la nivel de guvernare, de administrație locală. Sigur că o mare pacoste în România este traseismul și corupția, care diminuează masiv capacitatea de mobilizare și concentrare pe unități politice. Din această cauză, nu întâmplător, vom asista în viitorul apropiat la o dispariția în anonimat a unor jucători cândva prezenți pe ecrane, despre care lumea nu va mai afla nimic, pentru că dispariția lor nu va însemna nimic pentru piața politică. De aceea, aș putea spune că la ora actuală distincția dintre jucătorii politici a dispărut. Deci mediul politic este păgubos, modest. Și e trist că România, care este o țară consistentă, cu o agendă destul de încărcată, se închină la acest trib", a continuat acesta.
Dorel Șandor a analizat partidele politice și susține că PNL trebuie să se restarteze la nivel de conducere după eșecul de la alegerile parlamentare, dar și că PMP și USR nu pot fi considerate partide politice.
"USR nu este un partid. Este un vehicul electoral, improvizat în ultimele luni, inițial la nivel de capitală, și atunci au prins un trend favorabil și s-au lansat la televizor. Pretenția de transformare subită în partid este absolut iluzorie. Încă nu pot să-i pun la cutia de partide. Referitor la PNL, de-a lungul anilor, încă din 1990 i-am cunoscut pe liderii istorici, încă în viață atunci, și i-am respectat, deși eram pe partea cealalta. Deci am fost atent la PNL de ani de zile. PNL este pe cale de a însoți PNȚCD în cărțile de istorie. Implozia care s-a produs acum, eșecul electoral jalnic și mai ales oferta de leadership foarte modestă ne arată că partidul de ani de zile se subția, se fractura, iar aceste alegeri pur și simplu le-au dat o măciucă în cap și s-a spart această păpușă de sticlă. Sigur că va fi, probabil, un congres care va restarta la nivel de conducere. Marea problemă este ce rezerve de leadership are PNL ca să se restarteze în mod serios, nu cu poze mondene. Deci, sincer să fiu, și spun cu părere de rău, pentru că PNL ar fi putut fi un pilon de echilibru în opoziție cu PSD, este complet nepregătit să facă opoziție în intervalul următor. Se vede foarte clar că ambiția unificării între PNL și PDL a fost un pariu complet hazardat și se va vedea acum cât traseism va genera în contextul actual această întârziere fără viitor a unei coeziuni și a unei unificări autentice. Totodată, în legătură cu PMP, nu pot să-l consider partid. E adevărat că prezența lui Traian Băsescu este notabilă și sunt convis că fie și cu trei – patru chiriași în noul Parlament va ocupa multe titluri și pagini în ziare. Problema este în ce măsură, prin prezența sa în Parlament, fostul președinte Băsescu va fi o prezență efectivă sau doar o prezență zgomotoasă", a explicat analistul politic.
De asemenea, în privința PSD acesta este de părere că scorul înregistrat nu este unul formidabil, în condițiile în care doar 18% din totalul populației cu drept de vot a ales să pună ștampila pe 11 decembrie pe sigla social-democraților.
"ALDE este și el un caz paradoxal. Desprinderea de PNL a creat o formațiune liberală, dar care este dependentă de relația cu PSD, evident, care s-ar putea în intervalul următor să primească traseiști din diverse locuri și să se consolideze cantitativ cu foști colegi din PNL, PDL sau alte zone. Întrebarea mea este următoarea: În ce măsură în forma în care este acum ALDE, cu problemele juridice pe care le au nu puțini membri de acolo, va putea să fie cu adevărat un pilon alternativ sau complementar pentru liberalism în România. Pe de altă parte sunt mult mai bine protejați de alianța cu PSD, să vedem care vor fi costurile, avantajele și, eventual, uzura acestei alianțe. Procentul este spectaculos, 45%. Dar aș vrea să vă citesc o listă care vine la realitatea, și anume cât la sută din românii cu drept de vot au votat aceste partide. Dintre cei cu drept de vot 18% au votat PSD la aceste alegeri, PNL de 8%, USR de 3,6%, ALDE 5% și PMP 2% de alegători efectivi care s-au dus și au jucat. Asta este imaginea a suportului efectiv de care partidele din Parlament se bucură și se pot lăuda în Parlament. Este o situație absolut alarmantă în ce hal au putut să ajungă formațiunile care se autointitulează partide politice în România. Situația este foarte gravă și va genera costuri și aberații pe care anul viitor le vom plăti din greu", a spus Dorel Șandor.
Potrivit acestuia, absența la vot a românilor este în legătură cu o decădere a simțului civic: "Este o decădere a simțului civic în România la nivelul generațiilor și la nivelul distribuției. Ne obișnuisem cu ideea că cei de la țară votează mai mult, cei de la oraș mai puțin, acum lucrurile sunt oarecum echilibrate, nu mai e chiar așa. La nivel de generații avem de asemenea niște cifre alarmante. Aș da câtva surse al acestui comportament civic la ora actuală. În primul rând, trăirea colectivă în societatea românească s-a diluat. Există un fenomen de fragmentare, de izolare și de desincronizare la nivel de comunități, de indivizi, de categorii sociale, de mediul urban și rural. Aceasta este țara în care trăim. Aș putea pune întrebarea: Avem cetățeni?".
Totodată, analistul politic a catalogat Guvernul Cioloș drept un guvern dintr-o realitatea virtuală.
"Din păcate, cea mai performantă instituție din România este DNA. Din trei motive. Unu, pentru că are materie primă, doi, că există un cadru normativ relativ limpede, și trei, pentru că oamenii de acolo, în bună majoritate, și-au asumat această misiune publică cu o tenacitate demnă de a fi urmată și de alte instituții ale statului. Cât privește guvernarea tehnocrată, a fost ‘virtual reality’, ea nu a avut loc. Au fost ministere, cu miniștri, cu ștampile, cu ieșiri la televizor, cu premier, care au făcut strategii, discursuri. Însă nu au avut capacitatea de a prelua și să rezolve lucrurile grele rămase în urmă de la ceilalți și în toate problemele foarte mari de care au pretins că se pot ocupa, în șase lui nu poți să le începi tu gândindu-te că e o strategie pe 3 ani. Sub aceste scuze guvernul tehnocrat a fost un guvern virtual. Nu post să spun aproape nimic semnificativ despre prezența sa în clădirile guvernamentale timp de un an de zile. Poate aș putea spune că n-au fost cazuri de fraudă, de corupție, de scandaluri", a conchis Dorel Șandor.
