Anul 2015 a fost anul în care Parlamentul a aprobat o serie de proiecte de lege pentru acordarea pensiilor speciale mai multor categorii de persoane, printre care aleşi locali, militari, aviatori, diplomaţi, personalul auxiliar din justiţie, fiind în discuţie acum şi o iniţiativă privind pensii speciale pentru profesorii din învăţământul preuniversitar, potrivit Mediafax.
Pensii speciale
La finalul lunii aprilie, în timp ce multe astfel de proiecte erau pregătite în Parlament, senatorii şi deputaţii au iniţiat o lege de modificare a Statutului propriu prin care şi ei vor putea beneficia de indemnizaţie pentru limită de vârstă (pensie specială).
Proiectul a fost iniţiat de 228 de senatori şi deputaţi, un număr record pentru o iniţiativă legislativă. Adoptarea proiectului a fost una dificilă, după ce legea a trecut de Parlament în luna iunie, însă a fost întoarsă de preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare. În forma iniţială, proiectul nu anula dreptul la pensie specială celor condamnaţi pentru corupţie pe vechiul Cod penal şi oferea indemnizaţie chiar şi pentru senatorii şi deputaţii care nu îndepliniseră un mandat complet.
În urma negocierilor din Parlament, proiectul a fost modificat pentru a include şi infracţiunile din vechiul Cod penal, dar a fost adăugat şi un amendament potrivit căruia de pensie specială beneficiau senatorii şi deputaţii care aveau minimum un an de mandat. Au fost introduse şi modificări care prevedeau că pensia specială nu poate intra în plată dacă parlamentarii sunt realeşi pentru un nou mandat, după ce forma iniţială permitea ca un parlamentar să primească şi pensie, dar şi indemnizaţie în acelaşi timp.
În cele aproape patru luni cât a fost discutată în Comisia pentru statut a Parlamentului, legea a trecut printr-o serie de noi modificări, majoritatea şedinţelor acestei comisii nefiind însă publice. Informaţiile cu privire la noua formă a legii apăreau greu, iar senatorii şi deputaţii care au lucrat asupra proiectului au evitat, de multe ori, să discute cu presa despre modificările aduse.
În cele din urmă, pe 10 decembrie, la opt luni de la prezentarea formei iniţiale a legii, proiectul privind pensiile speciale a fost redactat în formă finală, cinci zile mai târziu fiind adoptat de căre Parlament.
Majorări salariale de 10%
În 11 noiembrie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a discutat Legea de aprobare a OUG 35/2015, care prevedea, printre altele, majorări salariale cu 25% pentru personalul din sistemul public de sănătate. Un deputat PSD, Adrian Solomon, a depus în Parlament un amendament la această Ordonanţă prin care au fost mărite salariile tuturor bugetarilor cu 10%. Condiţia de aplicare este însă ca beneficiarii să nu fi avut parte, în cursul anului 2015, de alte majorări salariale.
La acest capitol intră şi senatorii şi deputaţii. Astfel, indemnizaţia brută medie a acestora ar urma să ajungă la 7.700 de lei, cu această creştere, pentru majoritatea parlamentarilor. Şefii celor două Camere vor beneficia de o indemnizaţie brută de 23.100 de lei.
Aceste sume vor influenţa direct şi nivelul de la care se vor calcula pensiile speciale, în momentul solicitării.
Bani de transport
Un alt beneficiu pe care senatorii şi deputaţii şi l-au acordat se referă la sumele forfetare pentru transport. Este vorba despre un proiect de modificare a Statutului parlamentarilor, aprobat de plen, însă retrimis de Klaus Iohannis spre reexaminare. Parlamentul a respins însă această solicitare de reexaminare, astfel încât preşedintele a fost nevoit să promulge legea în forma adoptată de senatori şi deputaţi.
Prin modificările aduse Statutului, parlamentarii nu vor mai beneficia de maşini pentru a se deplasa în teritoriu. În schimb, ei vor primi o sumă fixă de bani, pe care o vor putea justifica prin declaraţii pe propria răspundere, pentru a-şi asigura singuri transportul.
Potrivit deciziei conducerii Parlamentului, această sumă va fi de 1.400 de lei, pentru fiecare senator şi deputat, indiferent de locul în care îşi are domiciliul sau ce cirumscripţie reprezintă. De aceşti bani nu vor beneficia însă parlamentarii care au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov.
Parlamentarii fac, în medie, 4 drumuri dus-întors între Bucureşti şi circumscripţiile pe care le reprezintă - unul la fiecare sfârşit de săptămână.
