Viaţa la o sută de ani povestită de o bunică centenară

Uneori spunem zâmbind "ce mai e o sută în ziua de azi". De cele mai multe ori când vorbim de bani şi niciodată când vorbim de...ani. A schimbat într o sută de ani nici ea nu mai ştie exact câţi şefi de stat, dar poate să spună fără să exagereze că a trăit jumătate din cartea de istorie. Pe viu.

E o mână de om. Parcă-i un copil cu riduri. Nu arată anii, mai ales că are o minte brici. E foarte lucidă şi ştie cu exactitate unde-i locul fiecărui lucru din casă. Auzul i-a mai slăbit, dar se rezolvă - te roagă să vorbeşti mai tare. Provine dintr o familie cu stare dar....

Se încălzeşte cu lemne. E tot timpul cu ochii pe cutia de lângă godin, ca să ştie câte lemne mai are. E drept, o ajută copiii şi o fundaţie non-guvernamentală. Dintre toţi conducătorii ţării pe care i-a schimbat într-un secol de viaţă nu i-a rămas niciunul la inimă

Totuşi, ca bărbat, l-a admirat pe regele Mihai: "Regele Mihai trecea pe aici cu calul alb avea o căciulă albă era frumos tare, acu abia vorbeşte".

Secretul longevităţii ei te face să zâmbeşti. Atât de simplu şi totuşi atât de...complicat: "Secretul meu: am mâncat ce am vrut de toate, am băut cafea şi o să beau până mor".

Ascunde în mâinile aşezate în poală secretul unor vremuri de mult trecute. Din pragul casei priveşte grădina. Îşi aminteşte cît de frumoasă e primăvara, când se umple de flori. Le sapă cum poate şi zice că dacă ar avea o pensie mai mare ar da cuiva bani să-i lucreze grădina. Peste 14 zile, pe 13 februarie, o cifră norocoasă aşadar, Viorica împlineşte o sută de ani. Va fi o mare sărbătoare în familie.