În anii \"80, presa regimului Nicolae Ceaușescu și-a intensificat considerabil eforturile de a descrie în imagini cât mai sumbre "realitățile" occidentale, revenind practic la modelul stalinist din prima jumătate a anilor \"50.
Cotidienele, revistele și foarte popularele almanahuri abundau de articole, preluate chiar din presa străină, despre droguri, violență, corupție și paranoia cursei înarmării. Evident, amploarea acestor tare era exagerate și asociată falsei idei că lumea comunistă ar fi ferită de astfel de probleme.
Dincolo de aspectul de propagandă, cert este că la mijlocul anilor \"80 fentanilul era deja utilizat în scopuri criminale, ca drog,
În SUA și-a făcut de mai mult timp apariția unele stupefiante fabricate de chimiști clandestini, experţi în materie, atraşi de mirajul câștigurilor fabuloase asigurate de tragica piaţă a „morţii albe“.
Caracteristic pentru noul „business“ al drogurilor este faptul că se reuşeşte sintetizarea de variante „legale“ ale unor substanţe psihotrope deosebit de periculoase (...). Ele sunt de altfel şi greu de detectat cu ajutorul spectrometrelor de masă, derivatele de FENTANIL, de exemplu, avînd tendința de a se dezagrega in aparat. (...) Dintr-un gram de fentanil, de pildă, se pot fabrica un milion de doze de substanţă psihedelică, fiecare doză putîndu-se vinde cu 40 de dolari. (...) aceste produse de sinteză clandestine sunt extrem de dăunătoare, unele echivalente ale heroinei, ai „morţii albe“ de exemplu, avind efecte mortale mai mari decît heroina originală," scris Informația Bucureștiului în 1986, în format digitalizat de Digiteca Arcanum.
Încă din acea perioadă erau cunoscute și efectele devastatoare ale drogurilor produse cu ajutorul medicamentelor, fiind citate "catastrofe neuronale în creier", cu efecte asemănătoare bolii Parkinson.
În 1982 au fost documentate cazurile unor narcomani care au descris senzaţia de „îngheţ“, nemaiputîndu-se mişca şi fiindu-le imposibil să articuleze vreun cuvânt, ca urmare a unor distrugeri masive în anumiţi centri cerebrali.
