Săptămâna trecută, Grecia a revenit pe piaţa financiară şi a atras 3 miliarde euro printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, la un cost sub aşteptări, de 4,95%, depăşind cu 500 milioane euro suma vizată iniţial într-o operaţiune suprasubscrisă de circa opt ori. Aceasta a fost prima finanţare pe termen lung obţinută de Grecia pe piaţă după programul de ajutor internaţional din 2010.
"Unul dintre motivele succesului emisiunii de obligaţiuni pe cinci ani este să investitorii anticipează măsuri de reducere a poverii datoriilor Greciei. Piaţa se aştepată totodată ca ratingul Greciei să fie îmbunătăţit de agenţiile de evaluare financiară", a declarat Alessandro Giansanti, analist la ING Bank în Amsterdam.
În al doilea rând, investitorii se aşteaptă în următorii ani la o reducere a principalului datoriei publice, fără o implicare a investitorilor privaţi, consideră Giansanti.
Probabilitatea îndeplinirii acestor aşteptări va deveni mai clară pe parcursul acestui an, când vor începe negocierile cu zona euro şi FMI legate de finanţarea pe termen lung a Greciei şi încheierea programului de bailout.
Liderii UE sunt interesaţi să ajute guvernul condus de premierul Antonis Samaras să rămână în funcţie, în loc să vadă cum liderul de stânga Alexis Tsipras ajunge la putere şi cere restructurarea masivă a datoriei publice.
În plus, statele din nordul Europei sunt împotriva reducerii directe a datoriei Greciei, care ar echivala cu recompensarea comportamentului greşit al autorităţilor de la Atena.
După două programe de salvare în valoare totală de 240 de miliarde de euro şi o restructurare voluntară a datoriilor către investitorii privaţi, Grecia are o datorie publică echivalentă cu 175% din PIB, cu mult peste nivelul considerat sustenabil de către FMI.
De la declanşarea crizei, PIB-ul elen s-a contractat cu 25%, salariile şi pensiile au fost reduse drastic, iar şomajul este de aproape 27%.
Cu o economie care revine la o creştere anemică, şansele de respectare a obiectivelor stabilite de troica creditorilor, de reducere a datoriei publice a Greciei la 124% din PIB până în 2020 şi la 110% până în 2022, sunt slabe.
Numai dobânzile plătite de Grecia reprezintă 5% din PIB-ul ţării, de două ori mai mult decât în cazul Franţei.
Irlanda şi Portugalia, care au beneficiat şi ele de programe de bailout, plătesc dobânzi echivalente cu 4,5%-5% din PIB.
Italia, care nu a solicitat un program de asistenţă financiară, are o datorie publică de 132% din PIB, fiind pe locul al doilea în zona euro. Statul italian plăteşte dobânzi echivalente cu 5,3% din PIB.
