În prima sesiune a summitului UE, liderii europeni au aprobat intensificarea cooperării în combaterea terorismului şi crearea unui Fond european pentru apărare, au anunţat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citaţi de ziarul La Repubblica, potrivit Mediafax.
Consiliul European a luat act de proiectul cooperării structurate ambiţioase în materie de apărare şi a fost aprobată crearea unui Fond european pentru apărare, a confirmat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.
"Este un pas istoric. De ani întregi nu mai fuseseră făcute progrese în domeniul apărării Europei", a subliniat Macron, avertizând că apărarea europeană nu va substitui eforturile naţionale.
Donald Tusk a evidenţiat importanţa intensificării eforturilor de combatere a terorismului, inclusiv în mediile online: "Suntem absolut determinaţi să protejăm cetăţenii".
"Consiliul European condamnă vehement recentele atacuri teroriste şi este unit şi ferm în combaterea terorismului, a ostilităţii şi extremismului în forme violente. Aceste acţiuni intensifică determinarea noastră de a coopera la nivel european pentru consolidarea securităţii interne: vom combate răspândirea radicalizării în mediile online, vom coordona activităţile pentru contracararea extremismului violent şi ideologiile specifice, vom bloca finanţarea terorismului, vom facilita schimburile urgente de informaţii între autorităţi, inclusiv cu partenerii de încredere, vom îmbunătăţi interoperabilitatea bazelor de date. Industriile de profil au propria responsabilitate în a ajuta la combaterea terorismului şi infracţionalităţii la nivel cibernetic", se arată într-un comunicat oficial postat pe site-ul instituţiei.
"Consiliul European salută comunicarea de către Comisia Europeană a proiectului privind Fondul european pentru apărare (...) şi aşteaptă operaţionalizarea sa rapidă. Consiliul European cere un acord rapid pe tema propunerii privind Programul Dezvoltării Industriale a Europei Apărării (...). Consiliul European le cere tuturor statelor membre să identifice proiecte adecvate (...)", precizează instituţia.
"În scopul consolidării securităţii şi apărării Europei în contextul actualelor provocări geopolitice şi pentru a îndeplini ambiţiile stabilite în Strategia globală a UE, Consiliul European este de acord cu necesitatea lansării proiectului ambiţios şi integrant al Structurii de Cooperare Permanentă (PESCO). (...) Pentru a consolida structurile de reacţie rapidă ale UE, Consiliul European este de acord că desfăşurarea pe teren a Grupurilor de luptă trebuie să fie finanţată în comun, permament, prin Mecanismul Atena. Consiliul European îndeamnă Consiliul UE să accelereze eforturile pentru creşterea gradului de reacţie în gestionarea crizelor civile", subliniază instituţia.
Jean-Claude Juncker: Statele membre UE trebuie să suplimenteze bugetele apărării
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a cerut la începutul lunii iunie statelor membre ale Uniunii Europene suplimentarea bugetelor alocate apărării, pentru dezvoltarea structurilor comunitare de securitate. "Drumul înainte începe prin a ne asigura că alocăm ceea ce trebuie pentru apărare", a declarat Jean-Claude Juncker într-un discurs pe teme de securitate rostit vineri la Praga.
"Uniunea Europeană trebuie să investească mai mult, să investească într-un mod mai eficient" în apărare, a explicat Jean-Claude Juncker. Statele membre UE alocă, în medie, doar 1,3% din PIB apărării, mult mai puţin decât Statele Unite, Rusia şi China, a notat Juncker.
La rândul său, Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a exprimat susţinere pentru această idee: "A venit vremea să trecem la îndeplinirea lucrurilor".
Germania şi Franţa au anunţat intensificarea acţiunilor comune pentru consolidarea structurilor de securitate ale Uniunii Europene, în ceea ce pare a fi o reacţie la politicile Administraţiei Donald Trump şi la Brexit. În centrul eforturilor se află Structura de Cooperare Permanentă (PESCO), care, potrivit Comisiei Europene, permite unui grup specific de ţări să facă progrese spre politici mai coerente în materie de securitate şi apărare fără divizarea Uniunii Europene. Practic, este un mecanism care permite ţărilor care doresc să lanseze proiecte comune de securitate, fără a obliga celelalte state UE să participe.
În februarie 2017, Alianţa Nord-Atlantică anunţa într-un comunicat oficial că România va consolida cooperarea militară cu Germania şi Cehia, în virtutea unui acord semnat de miniştrii Apărării ai celor trei ţări cu ocazia unei reuniuni NATO. "Miniştrii Apărării din Germania, România şi Cehia au semnat acorduri în sensul aprofundării relaţiilor militare. În acest cadru, Brigada a 4-a de Reacţie rapidă a Cehiei şi Brigada Mecanizată 81 a României vor colabora strâns cu Divizia a 10-a de Blindate şi cu Divizia de Reacţie Rapidă din Germania", anunţa Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul propriu. În cadrul Conceptului NATO "Naţiuni Cadru", armatele mai mici îşi pot integra capacităţi militare în structuri de organizare puse la dispoziţie de naţiuni mai mari. "Prin aceste acorduri, Cehia şi România acceptă să contribuie cu câte o brigadă militară la o divizie multinaţională comandată de Germania", declara în februarie Camille Grand, asistent al secretarului general NATO pentru Investiţii în Apărare. Conceptul "Naţiuni Cadru" conferă o nouă dimensiune modului în care NATO abordează cooperarea multinaţională, a subliniat Camille Grand.
Recent, statele Uniunii Europene au stabilit să aloce fonduri suplimentare pentru proiecte militare europene, în contextul ieşirii din Blocul comunitar a Marii Britanii, care se opune oricăror iniţiative ce ar putea conduce la crearea unei armate a UE. Cu ocazia reuniunii ministeriale a Agenţiei Europene a Apărării, prezidată de Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, s-a decis constituirea unui Mecanism pentru Cooperare Financiară ca sursă pentru finanţarea structurilor de apărare ale Uniunii Europene.
La sfârşitul anului 2016, Uniunea Europeană a lansat cel mai mare proiect de cercetare pentru consolidarea apărării din ultimii zece ani, în contextul deciziei Marii Britanii de ieşire din spaţiul comunitar şi al riscurilor ca Administraţia Donald Trump să nu mai respecte angajamentele de securitate. În scopul relansării cooperării în materie de apărare, Comisia Europeană a propus crearea unui fond de cinci miliarde de euro şi anularea reglementărilor care opreau investiţiile pentru apărare din bugetul comun al UE. Miniştrii de Externe ai statelor europene au pledat, în contextul victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru consolidarea sistemului UE de apărare, în timp ce Federica Mogherini, Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe, a catalogat Uniunea Europeană drept o "superputere".
