Guvernul de coaliţie al premierului olandez Mark Rutte a căzut după negocieri furtunoase între cele patru partide aflate la putere din cauza disputelor legate de politica primirea refugiaţilor, au transmis media naţionale, potrivit AFP.
Al patrulea guvern al lui Mark Rutte a demisionat, la doar un an și jumătate de la începutul mandatului. Criza a fost provocată de refuzul unei reforme privind politica de azil. Doi dintre cei patru parteneri de coaliție, liberalii VVD și creștin-democrații CDA au cerut o politică de azil mai strictă, în timp ce ceilalți doi, liberalii D66 și Uniunea Creștină (CU), au încercat în schimb să îmbunătățească primirea solicitanților de azil.
Însuși premierul Rutte, aflat la putere din 2010, a fost cel care a pus în mod neașteptat presiuni asupra partenerilor săi de miercurea trecută, relatează lesechos.fr. El a ajuns chiar să amenințe că va organiza noi alegeri, Mark Rutte a sperat să obțină ceea ce își dorea.
Este a șaptea oară în douăzeci de ani când un guvern olandez demisionează înainte de încheierea mandatului. Data noilor alegeri nu este încă cunoscută.
"Guvernul nu a reuşit să ajungă la un acord asupra măsurilor ce trebuie luate cu privire la limitarea afluxului de solicitanţi de azil. Aceasta este ceea ce a raportat la Haga", scrie pe site-ul său radio-televiziunea publică olandeză NOS.
"Acesta este astfel sfârşitul guvernului Rutte IV", adaugă aceasta, potrivit agerpres.ro.
Premierul Mark Rutte va remite demisia cabinetului său după ce a eşuat să se înţeleagă asupra măsurilor vizând limitarea imigraţiei, a relatat vineri agenţia de presă locală ANP, citată de Reuters.
ANP citează surse potrivit cărora cel de-al patrulea guvern de coaliţie Rutte a căzut pentru că nu a fost în măsură să se înţeleagă asupra modului de a limita numărul solicitanţilor de azil în Ţările de Jos. după trei zile de negocieri tensionate.
O iniţiativă a partidului conservator al lui Rutte VVD pentru a limita fluxul solicitanţilor de azil spre Ţările de Jos a divizat coaliţia sa guvernamentală cvadripartită, căci două partide au refuzat să-i susţină propunerile.
Tensiunile au ajuns la apogeu în această săptămână când Rutte a cerut sprijin pentru o propunere vizând restricţionarea intrării copiilor refugiaţilor de război aflaţi deja în Ţările de Jos şi de a face familiile să aştepte cel puţin doi ani înainte de a putea fi reunite.
Cotele de refugiați - mărul discordiei între partidele din Olanda
Cererile de azil în Ţările de Jos au înregistrat un salt cu o treime anul trecut, ajungând la peste 46.000, iar guvernul a prevăzut că ele ar putea depăşi 70.000 în acest an, întrecând precedentul record din 2015.
Şeful guvernului le-a cerut celorlalte trei partide din coaliţia aflată la putere - creştin-democraţii din CDA, centriştii liberali din D66 şi mica formaţiunea protestantă ChritenUnie - să accepte instituirea unei cote a numărului de copii provenind din zone de conflict care să poată obţine azil în Ţările de Jos. Rutte a emis aceste revendicări miercuri seara, în cursul unei reuniuni cu mai mulţi dintre miniştrii săi proveniţi din cele patru partide. Deja de joi seară, discuțiile indicau întreruperea dialogului între partidele de la guvernare.
Refugiaţii deja stabiliţi în Ţările de Jos nu vor mai fi autorizaţi să-şi aducă copiii dacă o cotă lunară de 200 de copii este deja atinsă, a cerut Rutte.
"Potrivit lui Rutte, dacă proiectul nu este aplicat, VVD va părăsi guvernul", informează cotidianul naţional NRC. "Este ceea ce confirmă mai multe surse din guvern", adaugă acesta.
Dar două partide mai flexibile cu privire la imigraţie, ChristenUnie şi D66, s-au opus acestui proiect.
"Surse din ChristenUnie şi din D66 afirmă că ele erau absolut dispuse să facă mai multe eforturi cu scopul de a obţine o revizuire a sistemului de imigraţie, dar se pare că Rutte se îndreaptă în mod voluntar spre o ruptură", scrie NOS.
Rutte, cel mai longeviv premier al Olandei
Supranumit "Teflon" pentru capacitatea sa de a rămâne la putere de 12 ani în pofida scandalurilor şi devenind astfel premierul cel mai longeviv în funcţie în istoria Ţărilor de Jos, Rutte a luat frâiele conducerii celei de-a patra coaliţii guvernamentale în ianuarie 2022, după negocieri record de 271 de zile, relatează agerpres.ro.
Primul cabinet al lui Rutte a picat di n cauza măsurilor de austeritate în 2012. Iar în decembrie 2021, Rutte demisiona din cauza unui scandal uriaș legat de ruinarea mai multor familii. Din cauza unor erori ale guvernului său, aproximativ 10.000 de familii au fost forțate să replătească subvenții pentru creșterea copiilor în valoare de mii de euro după ce au fost acuzate eronat de fraudă. Situația a provocat drame în acele familii: șomaj, faliment personal și divorțuri. Potrivit unei anchete parlamentare, multe dintre familii ar fi fost vizate datorită originilor etnice sau pentru că aveau cetățenie dublă. În final s-a decis ca familiile afectate să primească despăgubiri în valoare de 30.000 de euro.
