În perioada medievală sexul era mult mai interesat decât am putea crede, informează ListVerse, citat de Descopera.ro.
Prostituţia era considerată un rău necesar
Prostituţia era frecventă în perioada medievală, în timp ce clericii nu erau mulţumiţi de aceste practici, nu au făcut nimic ca să le oprească. Clericii considerau că bărbaţii aveau nevoie de o pauză, iar lipsa prostituţiei ar fi făcut mai mult rău decât bine. Ei se temeau că bărbaţii ar fi încercat să abuzeze de femeile respectabile sau, mai rău, ar fi putut apela la homosexualitate.
Deşi practica era tolerată, femeile care practicau prostituţia trebuiau să poarte anumite haine pentru a fi deosebite de celelalte femei, trăiau doar în anumite zone şi nu erau protejate de lege în cazul unui proces.
Biserica credea că moaşele forţează femeile să facă sex cu diavolul
În epoca medievală, multe femei au fost persecutate, fiind acuzate de vrăjitorie. Numeroase practici puteau cataloga o femeie ca fiind vrăjitoare, inclusiv moşitul. Lucrurile s-au înrăutăţit după ce Papa Inocenţiu al VIII-lea a realizat bula Summis desiderantes affectibus în 1484, prin care a recunoscut existenţa vrăjitoarelor şi a aprobat persecutarea acestora. Inchizitorul Heinrich Kramer considera că moaşele sunt cele care fac cel mai mult rău credinţei catolice. El a acuzat moaşele că ar fi păcălit femeile să facă sex cu diavolul şi de utilizarea copiilor nebotezaţi pentru vrăjitorii.
Lesbianismul era considerat o problemă medicală
În timp ce homosexualitatea era un subiect puternic pentru oamenii Evului Mediu, atenţia era deseori asupra bărbaţilor. În istoria din această perioadă există foarte puţine menţiuni despre lesbianism. Însă una dintre singurele legi medievale privind lesbianismul a apărut la mijlocul secolului XIII. Lesbianismul era considerat o problemă medicală produsă de două boli. Prima se baza pe credinţele grecilor conform cărora lipsa sexului ar fi cauzat o acumulare în pântecele femeilor. Tratamentul implica obţinerea unui orgasm deseori realizat de o moaşă.
Poziţia misionarului era preferată
Biserica a considerat că sexul este un mijloc de procreere, de aceea poziţia misionarului a devenit una de bază deoarece oferea cele mai bune şanse pentru obţinerea unei sarcini. Alte poziţii erau considerate ,,animalice''. Biserica interzicea sexul oral şi anal, deoarece astfel nu se obţinea nicio şansă de procreere.
Existau pedepse pentru fiecare păcat sexual
Conform lui Theodori, bărbaţii care aveau relaţii sexuale cu oamenii sau cu animalele primeau o pedeapsă de 10 ani, lesbianismul era pedepsit cu trei ani. În cazul masturbării, bărbatului îi era interzis să consume carne timp de patru zile în timp ce femeile trebuiau să se abţină de la acest aliment pentru un an.
