Ortodoxe
Sf. Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Ier. Grigorie Dialogul, episcopul Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog
Greco-catolice
Sf. cuv. Teofan; Sf. papă Grigore Dialogul
Romano-catolice
Ss. Inocenţiu I, pp.; Alois Orione, pr.; Maximilian, m.
Sfântul Cuvios Teofan Mărturisitorul este pomenit în calendarul creştin ortodox la 12 martie.
Sfântul Teofan s-a născut la jumătatea secolului al VIII-lea, la Constantinopol, părinţii săi fiind înalţi demnitari. Printre rudele sale se numărau doi împăraţi ai imperiului bizantin: Leon Isaurul (717-740) şi Constantin Copronimul (740-775).
Orfan de tată de la vârsta de trei ani, Teofan a fost crescut de împăratul Constantin Copronimul care, în înţelegere cu unul dintre demnitari, l-a logodit la vârsta de 12 ani, cu fiica acestuia, urmând ca la vârsta cuvenită să fie căsătoriţi. Numai că, cei doi tineri au hotărât în ziua nunţii, să trăiască în deplină curăţie; au împărţit mare parte din averea lor săracilor, Sfântul Teofan rămânând să îndeplinească atribuţiile de înalt funcţionar al imperiului.
După moartea împăratului şi a părinţilor tinerei, s-au hotărât amândoi pentru viaţa monahala. Soţia sa a primit numele de Irina în Mănăstirea Prinkipos, iar Sfântul Teofan a intrat în Mănăstirea Polihroniu, în Singriania.
Timp de 6 ani a îmbinat rugăciunea cu munca, copiind diferite texte şi ridicând un aşezământ monahal în insula Calonim.
A participat la Sinodul al VII-lea ecumenic de la Niceea (787). În timpul mişcării iconoclaste a fost exilat de Leon Armeanul (813-850) în insula Samotracia. Deja bătrân şi bolnav, după 23 de zile de exil a murit. (sursa: vol. "Vieţile Sfinţilor")
