Superstiţii de Paşte. Când Faraonul nu i-a lăsat pe iudei să plece spre Pământul Făgăduinţei, Dumnezeu a trimis asupra Egiptului cele zece plăgi. Cea mai cumplită a fost moartea celor întâi născuţi. Pentru că evreii să fie feriţi de plagă, Dumnezeu le-a cerut că fiecare familie să taie câte un miel, să ungă cu sângele lui pragurile uşilor şi ferestrelor, iar carnea să o mănânce friptă în foc, împreună cu azima (pâine nedospită) şi ierburi amare. Pentru creştini, mielul simbolizează sacrificiul lui Hristos pentru eliberarea omului din jugul păcatului.
Superstiţii de Paşte. Azima (pască evreiască) a evoluat până la pască românească. Are aluat pufos de cozonac, brânză grasă de vaci, ouă, stafide, smântână, rom. De obicei, această are formă rotundă, deoarece se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Deasupra se aşază un colac împletit în trei (simbol al Sfintei Treimi, rotund, deci infinit) şi o cruce.
Superstiţii de Paşte. Oul este simbolul vieţii, al fecundităţii şi al lumii. O legendă spune că Maică Domnului, care plângea sub Crucea pe care pătimea Fiul ei, avea un coş cu ouă. Sângele Domnului a căzut peste ele şi le-a înroşit. De atunci, pentru a aminti de Răstignire, creştinii înroşesc ouă.
