Pe 2 noiembrie 2023, Biserica Ortodoxă își îndreaptă atenția și rugăciunile către personalități spirituale marcante: Sfântul Gavriil cel nebun pentru Hristos și Sfinții Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Agapie. Această zi reprezintă un moment de profunzime spirituală, comemorând credința neclintită și sacrificiul acestor sfinți.
Sfântul Gavriil cel Nebun pentru Hristos:
Sfântul Gavriil, cunoscut și ca „nebun pentru Hristos”, reprezintă un exemplu impresionant de umilință și devotament. Alesul „nebuniei pentru Hristos” este un concept aparte în Ortodoxie, referindu-se la acei sfinți care și-au asumat intenționat comportamente ciudate sau extreme pentru a se ascunde de lume și pentru a păstra o smerenie profundă. Prin viața sa plină de sacrificii și prin acceptarea suferinței, Sfântul Gavriil a fost un martor viu al iubirii lui Dumnezeu și un exemplu de urmat în credință și smerenie.
Sfinții Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Agapie:
Acești cinci sfinți mucenici, venerați în aceeași zi, sunt cunoscuți pentru curajul și statornicia lor în fața persecuției. În vremuri de încercare și opresiune, ei au ales să-și mențină credința în Hristos, suferind martirajul pentru adevărul lor. Povestea lor inspiră curaj și o credință neclintită în fața adversităților și reprezintă un model de urmat pentru creștinii de pretutindeni.
Importanța Sărbătorii:
Această zi specială în calendarul Ortodox nu este doar o comemorare a sfinților, ci și un moment de reflecție asupra propriilor noastre vieți și credințe. Amintirea acestor figuri spirituale ne invită să ne gândim la modul în care trăim propria credință și la sacrificiile pe care suntem dispuși să le facem pentru adevărurile noastre spirituale.
Pe 2 noiembrie, fiecare credincios este chemat să reflecteze la semnificația profundă a vieții Sfântului Gavriil cel nebun pentru Hristos și a Sfinților Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Agapie. Să ne inspirăm din curajul, credința și umilința lor, căutând să aplicăm aceste învățături în propriile noastre vieți. Prin rugăciune și comemorare, ne aducem aminte de acești sfinți, recunoscând contribuția lor eternă la moștenirea spirituală a Bisericii Ortodoxe.
Sfinţii Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor, Anempodist sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 2 noiembrie.
Aceşti sfinţi mucenici au trăit în Persia, în timpul regelui Şapor (310-379), care a declanşat o puternică prigoană împotriva creştinilor.
Achindin, Pigasie şi Anempodist erau slujitori la curtea regală, creştini, propovăduitori ai Evangheliei. Din această cauză au fost pârâţi la împărat, care a poruncit ca cei trei creştini să fie prinşi şi aduşi la judecată. Mărturisindu-L cu îndrăzneală pe Hristos Fiul Lui Dumnezeu, au fost supuşi la chinuri. Prin răbdarea cu care suportau torturile, rămânând nevătămaţi, i-au adus la credinţa creştină pe mulţi dintre cei care asistau la chinul lor, printre aceştia numărându-se şi unul dintre călăi, Aftonie, şi sfetnicul Elpidifor.
Regele persan a fost asemuit de către cei trei mucenici cu diavolii pentru ferocitatea cu care chinuia oamenii. "Au, doară, diavol sunt eu?", a întrebat mânios împăratul, iar Sfântul Mucenic Achindin a răspuns: "Şi faptele tale şi numele tău te arată a fi diavol, că lucrezi cele diavoleşti şi numele tău se tâlcuieşte - împăratul diavolilor (...) Deci bine te-a numit pe tine maica ta, Savorie, că eşti părtaş al diavolilor". (Vieţile Sfinţilor)
Adusă înaintea fiului său pentru a da mărturie asupra numelui pe care acesta îl purta, mama regelui a râs, căci ea era creştină şi se tăinuia de fiul ei. Atunci a înţeles regele că şi mama sa crede în Hristos şi a osândit-o să fie aruncată într-un cuptor aprins, la un loc cu Sfinţii Mucenici.
Împreună, mama regelui cu Achindin, Pigasie, Anempodist au fost aruncaţi în foc şi douăzeci şi opt dintre ostaşii martori la chinurile mucenicilor, care au crezut în Hristos. Acolo în foc rugându-se ei, şi-au dat sufletele în mâna lui Dumnezeu.
Asupra multora dintre cei care s-au întors de la închinarea la zei la mărturisirea credinţei în Hristos, în jur de şapte mii de oameni, regele a dat sentinţa de condamnare la moarte, fiind cu toţii omorâţi prin lovituri cu sabia de soldaţi. Printre aceştia s-au aflat şi Sfinţii Mucenici Aftonie şi Elpidifor.
