În total există 19 cardinali, dacă sunt incluşi şi cei trei cardinali în vârstă de peste 80 de ani, care nu sunt electori. Papa Francisc a făcut anunţul de la o fereastră a Palatului Apostolic, la finalul rugăciunii Angelus de duminică.
Între noii cardinali, în cazul unui conclav (o adunare convocată pentru alegerea unui nou papă), patru vor fi italieni, inclusiv noul secretar de Stat Pietro Parolin (în vârstă de 58 de ani), alţi doi europeni (un german şi un britanic), cinci latino-americani (Argentina, Chile, Brazilia, Haiti, Nicaragua), un nord-american (Canada), doi africani (Coasta de Fildeş, Burkina Faso), iar doi asiatici (Coreea de Sud şi Filipine).
Dintre cei 16, 12 sunt arhiepiscopi titulari, iar doar patru fac parte din Curie. Astfel, accentul este pus asupra "periferiilor" în raport cu centrul, aşa cum îi place Papei să spună. Coasta de Fildeş, Burkina Faso şi Haiti sunt, în acest fel, recompensate.
Cele patru nominalizări din rândul Curiei erau previzibile. În afară de monseniorul Parolin, numărul doi la Vatican, se mai află păstrătorul conservator al dogmei, germanul Gerhard Ludwig Müller, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, monseniorul Lorenzo Baldisseri, secretarul general (italian) al Sinodului Episcopilor, care se bucură de întreaga încredere a Papei în vederea pregătirii Adunărilor Generale de la sfârşitul lui 2014 şi 2015 privind familia, şi noul prefect al Clerului, alt italian, Beniamino Stella, aflat de puţin timp în acest post-cheie.
La 22 februarie, vor exista 122 de cardinali electori, cu doi în plus faţă de numărul care a fost stabilit în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea. Cei trei cardinali în vârstă de peste 80 de ani care au fost anunţaţi de către Papă provin din Italia, Antile (Santa Lucia) şi Spania.
