Unul dintre liderii societății civile italiene care susține această lege, Giordano Beretta, a menționat exemplul pozitiv al României, alături de exemplele altor țări europene, cu privire la modul în care foștii pacienți de cancer au scăpat de discriminarea generată de costurile suplimentare aduse de istoricul personal de cancer.
România a rezolvat această problemă anul trecut, când o inițiativă a senatoarei liberale Nicoleta Pauliuc, ea însăși supraviețuitoare a cancerului, a venit să completeze legea drepturilor pacientului nr. 46 / 2003. Conform recentului act normativ românesc, care a fost promulgat în iulie 2022, în situația încheierii contractelor de asigurare, cu scopul evaluării riscului și a stabilirii primelor de asigurare, asiguratul are dreptul legal de a nu furniza informații legate de cancer, dacă au trecut cel puțin 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic (perioadă care se reduce la 5 ani dacă diagnosticul oncologic a fost pus înainte de împlinirea vârstei de 18 ani).
„E o mare satisfacție pentru mine să văd că România e dată drept exemplu pozitiv, alături de țări precum Franța sau Belgia, în ceea ce privește politicile publice adresate supraviețuitorilor cancerului. Iată că nu doar România ia exemplu de la Europa, ci și țări europene importante, așa cum e Italia, pot lua exemplu de la România”, a declarat Nicoleta Pauliuc. Pe lângă legea privind dreptul la uitare, senatoarea PNL a mai promovat, alături de alți parlamentari liberali, încă 3 legi în beneficiul pacienților oncologici: legea referitoare la instituirea Zilei Naționale a Supraviețuitorilor de Cancer, legea prin care bolnavii de cancer primesc consiliere psihologică gratuită, iar aparținătorii acestora beneficiază de 45 de zile de concediu plătit pentru a-i însoți pe pacienți la tratament și legea de aprobare a Planului Național de Prevenire și Combatere a cancerului în România.
