Nu doar că Sagan a anticipat ascensiunea tehnologiilor de vârf, dar și prevalența manipulării și a informațiilor false, ceea ce a stârnit o mare agitație și o analiză atentă a acurateții prezicerii sale.
Cu faima sa mondială datorată serialului de televiziune Cosmos și contribuțiilor de excepție în domeniul științei, Carl Sagan și-a câștigat respectul și admirația a milioane de oameni din întreaga lume. Deși a părăsit această lume în 1996, profeția sa tulburătoare despre viitorul SUA a continuat să fascineze și să îngrijoreze pe mulți, provocând speculații și dezbateri aprinse. În lumina recentelor evenimente politice și sociale din Statele Unite, mulți analiști și oameni obișnuiți se întreabă cum de Carl Sagan a putut intui aceste tendințe perturbatoare cu atâta precizie, și ce implicații acestea pot avea asupra societății contemporane.
Chiar dacă profeția s-a concentrat în principal pe viitorul SUA, subiectele abordate au o relevanță universală și par a fi o anticipare generală a societății contemporane.
În anul 1995, Carl Sagan a lansat cartea „The Demon-Haunted World” (Lumea bântuită de demoni), în care a explorat felul în care știința a reușit să aducă „lumină” chiar și în cele mai întunecate colțuri ale universului. Această lucrare a pus accentul pe pericolele falsei științe și a analfabetismului științific, îndemnându-și cititorii să-și dezvolte scepticismul și gândirea critică.
Într-un pasaj care a stârnitdezbateri pe internet, Sagan își exprimă îngrijorarea cu privire la viitorul SUA. El anticipa că oamenii, fiind dezamăgiți de lipsa lor de influență asupra politicilor care le afectează viața, vor apela din ce în ce mai mult la superstiție și pseudoștiință, pierzându-și capacitatea de a discerne între fals și adevărat.
Fragmentul-cheie din carte care ilustrează preocupările profunde ale lui Sagan este următorul: „Știința este mai mult decât niște cunoștințe acumulate. Este un mod de a gândi. Am un sentiment rău despre această Americă în care vor trăi copiii și nepoții mei. Mă tem că puterea tehnologică va fi concentrată de mâinile câtorva, iar oamenii își vor pierde capacitatea de a-și controla destinul.
Fiecare individ va cădea pradă fascinației cu cristale și va parcurge nervos paginile horoscoapelor. Într-un peisaj în care lipsa gândirii critice și incapacitatea de a discerne între realitate și plăcerea imediată devin ceva normal, ne vom scufunda aproape imperceptibil în apele întunecate ale superstiției”.
În acest pasaj, Sagan afirmă că oamenii vor avea tendința să se orienteze către superstiții și pseudoștiință în defavoarea realității. El mai adaugă că publicul va avea dificultăți intelectuale în a distinge între ceea ce le oferă confort și ceea ce este adevărul. Cu alte cuvinte, oamenii vor crede în ceea ce le place să audă, nu în adevăr.
Multe persoane sunt de acord că omul de știință, datorită sensibilității și inteligenței sale remarcabile, a prevăzut corect esența schimbărilor care începuseră să se contureze încă de atunci și care acum par evidente. În prezent, putem observa cum tehnologia și informațiile sunt controlate de o elită formată din afaceriști și intelectuali, în timp ce spiritul critic al maselor de oameni este deseori înlocuit de o tendință de a accepta ușor informații false.
