Artistul Şerban Gabrea a murit la vârsta de 82 de ani. Era coautor, alături de Florin Ciubotaru, al marii tapiserii "Teatrul lumii" de la Teatrul Naţional Ion Luca Caragiale din Bucureşt.
Uniunea Artiștilor Plastici din România anunță cu profund regret că la data de 2 aprilie, la Bad Nauheim (Germania), a trecut în eternitate artistul Șerban Gabrea - unul dintre creatorii care au avut o contribuţie esenţială la faima tapiseriei româneşti, aducând o nouă viziune spaţială şi un nou ton expresiv, de austeră modernitate.
Născut la București, în anul 1940, a fost discipol al lui Corneliu Baba la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.
Este fiul pedagogilor de renume Iosif și Maria Gabrea și fratele cineastului Radu Gabrea și al arhitectului și scenografului Florin Gabrea. Pictor, sculptor și grafician, părăsește România în 1979 și se stabilește în Germania. Numeroase expoziții de grafică, pictură și sculptură în Germania, Franța, Italia, Austria, Polonia, Brazilia, Uruguay, Argentina, Chile.
Șerban Gabrea este, printre altele, co-autor, împreună cu FlorinCiubotaru, a marii tapiserii “Teatrul lumii” de la Teatrul Național din București, una dintre cele mai mari tapiserii din lume (7,5 X 22 metri), realizată pe parcursul a10 ani, între 1969 și 1979. Lucrarea lor a fost iniţial un proiect distins cu Marele Premiu al concursului naţional iniţiat în vederea decorării cu tapiserii a noii instituţii. Este o ambiţioasă încercare de a cuprinde o scenografie textilă de idei şi simboluri în dimensiunile istorice ale fenomenului teatral. În mijlocul lucrării sunt reprezentate temele principale ale personajelor piesei de teatru, toate adunate într-un număr de 45, inspirate de diferite evenimente teatrale, spectacole, drame mari şi chiar civilizaţii care au schimbat epoci.
În anii 90, participă la grupul artiștilor expatriați de la Centrul de Artă Contemporană La Forge din sud-vestul Frantei, împreună cu ceramistul Radu Tănăsescu și sculptorii Bata Marianov, Nicolae Fleissig și Ariel Moscovici.
Memoriile lui Șerban Gabrea, strânse sub titlul “Nominativ”, au fost scrise de la sfârșitul anilor ’70 ai secolului trecut până în 2016 – cu referiri la istoria artei, scena artei din România anilor ‘80, însemnări de filosofie și morală, muzică, introspecție și jurnal de vise într-un manuscris de 400 de pagini.
Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumina Lui lină! Sincere condoleanțe familiei, prietenilor și tuturor celor care l-au admirat!
