Ca și Sfântul Graal, fericirea apare ca o emoție pozitivă ideală pentru sănătatea mintală și bunăstare. Potrivit Heather Lench, profesor la Departamentul de Psihologie și Științe ale Creierului de la Universitatea Texas A&M, „oamenii preferă foarte des să folosească emoțiile pozitive ca instrumente, mai degrabă decât emoțiile negative care tind să fie văzute ca nedorite și dezadaptative”. Ea explică că „toate emoțiile, bune sau rele, sunt reacții la evenimente care au loc în mediul unei persoane, menite să o alerteze asupra unor situații importante care necesită acțiune”.
Într-adevăr, fiecare emoție poate cere un răspuns diferit. De exemplu, tristețea poate indica faptul că o persoană trebuie să caute ajutor sau sprijin emoțional, în timp ce furia poate sugera că trebuie să ia măsuri pentru a depăși un obstacol. Într-un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology, citat de Tabu.ro, cercetătorii au analizat rolul furiei în atingerea obiectivelor vieții.
Furia: un puternic motivator care te ajută să-ți atingi obiectivele
Pentru a realiza acest studiu, cercetătorii au efectuat o serie de experimente care au implicat peste 1.000 de participanți și au analizat datele sondajului de la peste 1.400 de respondenți. În fiecare experiment, cercetătorii au provocat un răspuns emoțional (furie, amuzament, dorință sau tristețe) sau o stare emoțională neutră, apoi au prezentat participanților un obiectiv ambițios.
Într-unul dintre experimente, oamenii de știință au arătat participanților imagini concepute pentru a provoca reacții emoționale specifice sau neutre. Apoi le-au cerut să rezolve o serie de puzzle-uri. Într-un alt experiment, scopul a fost de a obține un scor mare într-un joc video de schi, cu un joc care a prezentat o provocare (eschivarea steagurilor pe un curs de slalom) și un joc mai ușor care a prezentat doar un salt.
În ambele experimente, furia a îmbunătățit capacitatea participanților de a-și atinge obiectivele, comparativ cu o stare neutră în diferite situații dificile. Într-adevăr, a fost asociat cu scoruri mai mari sau timpi de răspuns mai scurți. Într-unul dintre experimente, ea a crescut și înșelăciunea pentru a obține un rezultat mai bun.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, datele dintr-o serie de sondaje efectuate în timpul alegerilor prezidențiale din SUA din 2016 și 2020. Înainte de alegeri, oamenii au fost rugați să evalueze cât de supărați ar fi dacă candidatul lor preferat nu ar câștiga. După alegeri, ei au raportat dacă au votat și pentru cine au votat. Participanții la sondaj care au indicat că ar fi supărați dacă candidatul lor nu câștigă au avut mai multe șanse să voteze în alegeri, dar furia nu a avut niciun efect asupra alegerii candidatului pentru care să voteze.
Furia: o emoție al cărei impact este mai mare asupra obiectivelor greu de atins
Potrivit expertului Heather Lench, „efectele furiei asupra atingerii obiectivelor și realizării frecvente au fost specifice situațiilor în care obiectivele erau mai greu de atins. Furia nu pare să fie asociată cu atingerea obiectivelor atunci când acestea sunt mai ușor de atins, cum ar fi în jocul video de sărituri cu schiurile.”
Pe scurt, rezultatele studiului sugerează că emoțiile adesea considerate negative, cum ar fi furia, plictiseala sau tristețea, pot fi de ajutor. „Cercetarea noastră se adaugă la dovezi tot mai mari că un amestec de emoții pozitive și negative promovează bunăstarea și că utilizarea emoțiilor negative ca instrument poate fi deosebit de eficientă în anumite situații.” explică Heather Lench.
