Infecțiile virale afectează, de obicei, tractul respirator superior sau inferior. Deși aceste infecții pot fi clasificate în funcție de virusul care le cauzează, acestea sunt, în general, clasificate în funcție de condiția în care sunt implicate (de exemplu răceală, bronșiolita, crup).
În general, agenții patogeni specifici provoacă frecvent manifestările clinice specifice (de exemplu, virusul scincial respirator cauzează, de obicei, bronșiolita), totuși aceștia pot provoca mai multe tipuri de sindorame respiratorii virale.
Severitatea bolii virale variază foarte mult: formă gravă a bolii este mai des întâlnită la persoanele în vârstă și copii. Morbiditatea poate fi rezultatul direct al infecțiilor virale sau poate fi indirectă, în cazul agravării condițiilor care stau la baza manifestărilor cardiopulmonare sau a supraifectiei bacteriene de la nivelul plămânilor, sinuzitelor paranazale sau ale urechii medii.
Virusurile se respandesc prin picături: can cineva infectat tușește sau strănută, picăturile care conțîn virusurile sunt eliberate în aer. De asemenea, virușii ajung pe mâini sau pe țesuturi atunci când se suflă nasul. Acești viruși pot trece apoi către alte persoane sau obiecte. Acestea se raspandesc cu ușurință de la persoană la persoană oriunde mulți oameni ating acleasi obiecte, cum ar fi clanțele ușii sau balustradele din autobuz, tramvai , metrou sau scară blocului.
Virușii sunt, de asemenea, mai predispuși să se răspândească dacă oamenii intră în contact direct, unul cu celelalt, de exemplu, dând mâna sau îmbrățișându-se.
Adenovirusurile sunt virusuri ADN care sunt dobândite prin contactul cu diverse secreții (inclusiv cu cele de pe degetele persoanelor infectate) de la o persoană infectată sau prin contactul cu un obiect contaminat (de exemplu, prosop, instrument). Infecția poate fi preluată atât din aer cât și din apă (în timpul înotului). Infecțiile virale asimptomatice respiratorii pot dura luni sau chiar ani de zile.
Semne și simptome
Simptomele comune pentru cele mai multe dintre infecțiile cu adenovirus includ:
- febra
- secreții nazale
- dureri în gât
- ochi înlăcrimați
- tușe severă
- inflamarea ganglionilor limfatici
- dureri de cap
- senzație de neliniște
- tușe neproductivă (crup)
- vărsături
- sensibilitate abdominală.
Tratamentul infecțiilor cu adenovirus
Infecțiile cu adenovirus seamănă în multe privințe cu infecțiile bacteriene. Antibioticele nu se folosesc în tratarea infecțiilor virale. Totuși în aceste situații se poate folosi medicația alternativă care poate implică utilizarea de macrolide, tetracicline sau clindamicina, mai ales în cazul pacienților la care nu se poate administra penicilină.
Ribavirina intravenoasă este un potențial tratament pentru adenovirus. Pentru că bacteriile să fie distruse, se vor folosi doze mari de penicilină, intravenos, tip de două până la șase săptămâni, urmate de administrarea pe cale orală a acesteia timp de șase-doisprezece luni. Tratamentul de susținere include repaus la pat, antipiretice și analgezice.
