Când pietrele sunt mari există o restricție cu privire la plantele cu efect diuretic pentru că există riscul ca acești calculi mari să pornească pe căile urinare și să provoace colică renală, infecții sau hidronefroză (retenția de urină, produsă de un obstacol la nivelul tractului urinar).
Există foarte multe plante cu efect diuretic: mesteacăn, coada calului, mătase de porumb, cozi de cireșe, ienupăr.
Cum se prepară ceiurile diuretice
În general, în fitoterapia europeană nu se folosesc concentrații foarte mari de plante. Se recomandă să se folosească aproximativ două grame de plante, sau mai exact o linguriță la o cană de apă.
Plantele cu conținut de uleiuri eterice, precum ienupărul se prepară sub formă de infuzie. Cele mai grosiere, rădăcini, scoarță sau mătase de porumb se prepară sub formă de decoct.
Diferența dintre infuzie și decoct e că în cazul infuziei planta este opărită cu apă clocotită și se lasă aproximativ cinci minute acoperită, iar în cazul decoctului planta se fierbe câteva minute.
