Într-o cercetare recentă pe acest subiect publicată în jurnalul Plos One şi preluată de time.com, dr. David Agus, de la Şcoală de Medicină a Universităţii California de Sud, împreună cu echipa să de cercetători, arată că pentru persoanele trecute de jumătatea vieţii o aspirină pe zi poate reduce riscul de atac de cord şi chiar riscul de a face anumite tipuri de cancere, prelungind viaţa.
Aspirina s-a dovedit de ajutor în cazul persoanelor cardiace şi suferiseră un atac de cord, astfel că unii medici au început să prescrie doze reduse de aspirină în fiecare zi şi persoanelor care aveau un risc crescut de afecţiuni cardiovasculare – circa 80 de mg, de trei-patru ori mai puţin faţă de cea prescrisă pentru calmarea durerilor uşoare. Aspirina are totodată proprietăţi antiinflamatoare, iar cercetătorii consideră că poate reduce inflamatiile, inflamaţii care cresc riscul de infarct. În cazul cancerului, aceste inflamaţii pot cauza distrugeri şi potenţa creşterea anormală a celulelor tumorale. În 2014, Food and Drug Administration (FDA) a condamnat însă prescrierea dozelor preventive de aspirină considerând că riscurile sunt mai mari decât beneficiile.
Astfel, aspirina care funcţionează că un antiinflamator, activează pe de altă parte enzime care irită stomacul şi mucoasa intestinelor ducând la ulcere şi sângerări gastrointestinale. Pentru persoanele care nu au suferit un atac de cord riscurile efectelor secundare sunt prea mari comparativ cu beneficiile pe care le-ar putea avea, astfel că este excesiv să le fie prescris tratament preventiv cu aspirina, au spus specialiştii FDA. Asociaţia americană de cardiologie şi US Preventive Services Task Force - organizaţie care reuneşte medici-experţi de toate specialităţile - au declarat şi ele că au îndoieli privitoare la beneficiile consumului zilnic de aspirina. Totuşi, acestea continuă să recomande medicaţia pentru un grup specific de pacienţi care nu au suferit încă vreun atac de cord, însă au riscuri foarte mari. Criteriile luate în calcul la stabilirea riscului pentru următorii 10 ani au inclus vârstă, istoricul familial de boli cardiovasculare, tensiunea arterială şi nivelul colesterolului.
Cu toate acestea, 40% din bărbaţii şi 10% din femeile care îndeplinesc aceste criterii şi ar trebui să ia medicaţia nu o fac. Dr. David Agus şi echipa să au pronosticat că din pricina acestui fapt aproape un milion de persoane îşi va pierde viaţă până în 2036. Aşadar, orice persoană cu vârste peste 50 de ani ar trebui să ia o aspirina pe zi pentru a-şi prelungi viaţă?
Dr. Agus apreciază că beneficiile medicaţiei trebuie puse în balanţă cu faptul că persoanele care ar putea evita bolile de inima şi ar trăi mai mult ar putea pe de altă parte să dezvolte anumite tipuri de cancere, diabet su boli de bătrâneţe. Efectele secundare precum hemoragiile intestinale trebuie luate, de asemenea, în considerare. Cu toate acestea, mai spune specialistul, persoanele care se încadrează profilului ar trebuie să ia medicaţia : „Oricum ai privi problema, beneficiul există. Rezultatele sunt temperate de faptul că alte boli îi pot afecta pe pacienţi, dar nu trebuie uitat că, totuşi, aceste beneficiu e limpede“. „Nu putem să le spunem tuturor persoanelor peste 50 de ani să ia sau să nu ia aspirina. Rolul medicului este să explice riscurile şi beneficiile şi, împreună cu pacientul, să ia o decizie“, a conchis dr. Agus.
