Deși iarna este asociată cu vacanța și sărbătorile, de multe ori vremea ține neapărat să dea peste cap viețile oamenilor. Iar România nu a fost ocolită de geruri cumplite sau orașe îngropate sub nămeții de zăpadă.
Cel mai dur episod de ger cumplit în sudul țării a fost la începutul anului 1888 când au fost șase zile consecutive cu minime de sub -25, -20 °C. De atunci datează minima absolută pentru București: -30,5 °C! Până și la Sulina au fost -25 °C, în timp ce în ultimii ani rar au fost sub -10 °C.
Cea mai rece iarnă din secolul XIX la București a fost în 1890-91. În ianuarie 1892 s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stații meteo situate la sub 1.000 m alt în România: la Roman au fost 250 cm.
Orașele erau diferite în timpul marilor zăpezi de acum câteva zeci de ani. Se făceau derdelușuri și printre blocuri, când zăpada era foarte mare, copiii se jucau în tunele sau construiau „cazemate”. Școlile nu se închideau decât în mod excepțional. Lumea nu se mira că ninge mult în ianuarie sau februarie, pentru că acela era normalul pe timp de iarnă. Oamenii era mult mai obișnuiți cu gerul și îl suportau mai ușor decât noi.
Pe la 1880 în timpul iernilor foarte geroase se patina pe lacurile din București, se făceau și concursuri și se petrecea. Gheața era rezistentă timp de multe zile în iernile când erau numeroase nopți cu minime de sub -15 C.
Mulți mai au în minte o imagine a iernilor de pe vremuri la oraș: liniștea incredibilă care era pe străzi în primele ore după o ninsoare foarte puternică, fiindcă nu circula aproape niciun automobil și se auzeau doar sunete de voci și de lopeți și numai câteva motoare.
Iernile din trecut mai aveau ceva special: stratul de zăpadă ținea cu lunile, chiar și la altitudine mică. Spre exemplu, la început de 1969 au fost 80 de zile consecutive cu strat de zăpadă la București, ceva ce acum pare imposibil.
O mare diferență era că în iernile adevărate de pe vremuri ningea mult și în decembrie, cum a fost în ani precum 1973, 1975, 1977, 1980, 1998 sau 2001. În ultimii 7-8 ani decembrie a tot adus recorduri de căldură.
La sate lumea se încălzea cu lemne dacă avea. Dacă nu, se făcea focul cu paie, cu coceni sau, în mod excepțional, cu bălegar. Oamenii nu prea aveau cum să facă 23-25 de grade în case.
Regimul comunist totalitar putea mobiliza un număr mare de oameni pentru deszăpezire și mii de persoane erau pe străzi cu lopețile, chiar dacă mulți nu și-ar fi dorit să fie acolo.
În iarna lui 1929 au fost și temperaturi de sub -35 °C și în unele zone stratul de zăpadă a depășit doi metri grosime. Presa vremii a scris despre numeroși oameni care au murit înghețați în case, în trenuri sau pe drumuri.
Iarna lui 1942 a fost foarte grea și a adus multe temperaturi de sub -30 °C, totul fiind mult mai complicat pentru că era vreme de război și lipsuri. În zona Brașovului a fost cel mai frig: nu erau destule lemne; fabricile, școlile și magazinele au fost închise câteva zile și trenurile au circulat cu mari întârzieri și blocaje.
Iarna lui 1954 va rămâne în istorie și probabil nu se va mai repeta niciodată. Sunt celebre imaginile cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzile Bucureștiului și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Zăpada a fost transportată timp de o lună cu basculantele și camioanele disponibile pe atunci.
Ianuarie 1963 a fost cea mai rece lună de când există date meteo complete, cu o medie pe țară de -9,3 °C. Zeci de recorduri absolute de frig persistă încă și au fost și -38 °C, temperatură înregistrată în doar patru ani: 1929, 1942, 1963 și 1985.
Iarna din 1985 a fost groaznică pentru că a venit într-o perioadă cu lipsuri și cu cozi mari la alimente. Au fost și apartamente cu temperaturi de 6-8 °C la interior și în multe instituții nu puteau fi folosite nici reșourile, fiindcă instalațiile electrice nu făceau față. Erau dese și „penele” de curent. Din fericire nu a mai fost iarnă așa de dură ca atunci.
Iarna lui 2012 a fost ultima care a adus ninsoare foarte serioasă în sudul țării. În 2015 a fost ultima oară cu minime de sub -32 °C în țară, iar luna ianuarie din 2017 a fost cea mai rece din ultimul deceniu. În ultimii patru ani iernile au fost blânde.
În niciun oraș mare din țară recordul absolut de frig nu este din ultimii 35 de ani. Cele mai multe recorduri de frig ce sunt încă în vigoare datează de la 1929, 1942, 1963, 1964 sau 1985.
