Potrivit acestuia, întâlnirile cu şerpii pe munte devin din ce în ce mai dese şi în cele mai nebănuite locuri. Trei sferturi dintre muşcăturile de şarpe apar la persoanele care prin propria decizie ating şerpi şi sunt imprudente.
Şerpii veninoşi nu atacă decât atunci când sunt atacaţi sau surprinşi.
„Dacă locuiţi sau călătoriţi în zone în care există şerpi, îmbrăcaţi haine ce va acoperă picioarele. Luaţi un băţ lung pentru a-l folosi la cercetarea vegetaţiei şi astfel şerpii se vor speria şi se vor îndepărta. Nu păşiţi, nu vă aşezaţi pe pământ, nu mutaţi lespezi de piatră înainte de a verifica locul. Dacă aţi observat un şarpe la distanţă, ocoliţi-l fără a-l provoca, iar dacă e foarte aproape, rămâneţi nemişcat, pentru că, în general, se îndepărtează singur. Singurele specii de şerpi veninoşi din România sunt viperele, răspândite neuniform pe tot teritoriul ţării, mai puţin în centrul şi sudul Munteniei şi Olteniei, dar ajungând în Carpaţi şi la altitudinea de 2.000 de metri”, a spus Dan Benga.
Vipera NEAGRĂ din Rusia și Ucraina, zărită în pădurile din jurul Iașiului. Apariția alimentează temerile
Conform sursei citate, semne ale muşcăturii de viperă sunt durerile acute, tumefierea (umflarea) zonei afectate, două înţepături mici la distanţă de circa un centimetru una de cealaltă, semiconştienţa, alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie (tahipnee), hipersudoraţie (transpiraţie excesivă) şi dureri abdominale.
Directorul Salvamont Maramureş a indicat şi o serie de măsuri de prim-ajutor care pot fi luate imediat în cazul unei muşcături.
