Raportul a fost elaborat în baza unor vizite făcute în penitenciare şi a unor documente oficiale şi a fost iniţial prezentat în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţile naţionale. Ulterior, a fost depus la Biroul Permanent cu solicitarea de a fi dezbătut în cadrul unei şedinţe de plen a Camerei Deputaţilor.
Demersul deputatului survine în condiţiile în care în această lună expiră cele şase luni în care, la recomandarea Curţii Europene pentru Drepturile Omului, trebuia stabilit un calendar pentru rezolvarea situaţiei din închisori, potrivit Mediafax. În aprilie acest an, CEDO s-a pronunţat critic cu privire la situaţia de detenţie din penitenciarele din România care contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat.
"Şansele ca România să continue să fie sancţionată de către CEDO sau ca unele ţări să refuze extrădarea unor cetăţeni români din cauza nerespectării drepturilor omului în executarea pedepselor privative şi neprivative de libertate este aproape sigură sau poate cea mai sigură întâmplare a României în relaţiile cu alte ţări sau instituţii internaţionale", scrie Adriana Săftoiu în raport adăugând că respectarea drepturilor omului presupune inclusiv respectarea drepturilor celor aflaţi în penitenciare.
O primă constatare a raportului este supraaglomerarea închisorilor. De exemplu, la Jilava sunt de aproape două ori mai mulţi deţinuţi decât este capacitatea penitenciarului, 1324 faţă de 700, existând celule în care se află 18-24 de deţinuţi, în condiţiile în care nu ar trebui mai mult de şase. Pe de altă parte, se constată o tendinţă de uşoară diminuare a numărului de persoane aflate în custodia ANP. ”Statisticile arată o descreştere continuă, astfel în data de 03.09.2017 un număr de 26.547 persoane se aflau în custodia ANP, iar în iunie 30.06.2016 cifra totală era de 28.234. Conform statisticilor, deficitul de paturi s-a redus de la 9.242 locuri (09.08.2016) la 7.408 locuri (09.08.2017)”, se arată în raport.
În al doilea rând, s-a constat existenţa unui număr insuficient de săli de mese, spaţii pentru activităţi socio-educative. O altă concluzie este faptul că numărul insuficient de gardieni limitează dreptul la muncă al deţinuţilor care nu mai pot fi escortaţi la locurile de muncă din afara închisorii pentru că nu are cine să-i păzească. ”Lipsa resursei umane este reală, dar în egală măsură folosirea personalului nu e întotdeauna raţională. De exemplu, în regimul deschis paza nu este necesară şi cu toate acestea penitenciarele, din precauţie excesivă, de teama sancţiunilor în caz că un deţinut ar evada, includ escortă chiar şi acolo unde legea nu prevede pază”, precizează sursa citată.
Activităţile din penitenciar şi-au dovedit deja contribuţa la reinserţia socială a foştilor deţinuţi şi ar trebui extinse. ”Atât Jilava, cât şi Rahova beneficiază de programul Comunitatea terapeutică susţinut cu fonduri norvegiene. Recidiva în rândul deţinuţilor care se înscriu în acest program şi îl finalizează este relevantă pentru eficienţa acestor programe, respectiv la 100 de deţinuţi recidivează maximum 3 (2 Jilava, 3 Rahova), faţă de recidiva de aproape 80 la sută pentru cei care îşi petrec zilele în penitenciare fără a fi incluşi în asemenea activităţi”, se arată în document.
Raportul vine şi cu o serie de propuneri pentru a evita condamnarea României la CEDO pentru condiţiile din închisori. Astfel, persoanele condamnate ar putea fi plasate în arest la domiciliu până când se eliberează un loc în închisoare, măsură ce ar reduce aglomeraţia.
Este propusă şi reducerea limitelor speciale ale pedepselor privative de libertate, în cazul infracţiunilor care nu implică violenţă şi pentru cele cu un prejudiciu până la o anumită limită. ”Conform Raportului Consiliului Europei, România are una dintre cele mai mari durate a pedepsei cu închisoarea, având o medie de 37,8 luni, media europeană fiind de 9,5 luni. De asemenea, conform datelor statistice furnizate de ANP, în luna iunie 2016 din totalul de 28.234 persoane încarcerate, un număr de 12.445 persoane erau condamnate la o pedeapsă cu durată de peste 5 ani (aproape 50% din populaţia carcerală la acel moment)”, se argumentează în raport.
O altă propunere vizează schimbarea regulilor de stabilire a pedepsei, în cazul concursului de infracţiuni şi în cazul recidivei. ”Conform Noului Cod Penal, dacă se pronunţă numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, ajungându-se astfel la o pedeapsă finală foarte mare”, este unul dintre motivele care a dus la aglomerarea penitenciarelor.
De asemenea, Adriana Săftoiu propune ca liberarea condiţionată să se dispună dacă persoana condamnată a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, indiferent dacă durata acesteia este sub 10 ani sau mai mare de 10 ani.
