Incendiile care au făcut 64 de morţi şi au devastat Grecia au încins şi scena politică elenă. Deşi a mai scăzut în intensitate, dezastrul de luna trecută a devenit o adevărată armă în mâinile politicienilor, în campania pentru alegerile legislative din 16 septembrie.
În pofida eforturilor depuse şi în ciuda ajutorului solicitat ţărilor UE, Guvernul conservator de la Atena a fost supus unui tir de critici din partea partidelor de opoziţie şi din partea populaţiei. Autorităţile au promis diferite compensaţii materiale pentru cetăţeni, în valoare de peste 100 de milioane de euro, iar aceştia s-au îngrămădit cu miile în faţa băncilor.
Premierul Costas Karamanlis a admis că Guvernul său a comis erori în gestionarea crizei. În schimb, Georgios Papandreou, liderul principalei formaţiunii de opoziţie, PASOK, de centru-stânga, a criticat cu asprime reacţia slabă în faţa primelor semne ale dezastrului, lipsa de coordonare a eforturilor de salvare şi slaba finanţare a brigăzilor de pompieri.
Însă opinia publică elenă a manifestat nemulţumire, în egală măsură, faţă de toate partidele politice. Competiţia rămâne strânsă, fără a se prefigura o victorie electorală decisivă pentru vreun partid. Partidul Noua Democraţie, al premierului Karamanlis, a devansat în sondaje PASOK cu două procente, dar ambele formaţiuni au pierdut susţinători, în timp ce procentele unor partide mai mici au crescut.
Peste 20 % dintre alegători sunt indecişi, iar refuzul liderilor partidelor de a colabora în vederea formării unor coaliţii a contribuit la adâncirea dezinteresului grecilor faţă de politică în general.
Spirite politice încinse de criza incendiilor din Grecia
