Sfântul Pantelimon. Sfântul Mare Mucenic Pantelimon s-a născut în anul 284 în oraşul Nicomidia. A trăit în timpul împăratului Maximian (286-305). La naştere a primit numele de Pantoleon, care înseamnă "cel în toate puternic că un leu", un nume pagan, căci tatăl sau împărtăşea credinţă în zei. Însă Evula, mama să, era creştină. Această moare la puţini ani de la naşterea lui Pantoleon. La îndemnul tatălui sau termină Şcoală de Medicină din Nicomidia, iar ucenicia o va face cu renumitul medic Eufrosin.
Sfântul Pantelimon. Afla de la preotul Ermolae ca Hristos este singurul doctor adevarat. Dupa ce ridica din moarte un copil care fusese muscat de o naparca, prin chemarea lui Hristos, cere sa fie botezat. Dupa ce primeste botezul de la preotul Ermolae, numele sau a devenit Pantelimon, care inseamna "cel cu totul milostiv".
Sfântul Pantelimon. Sfantul Mare Mucenic Pantelimon ajunge dupa putina vreme la o cunoastere desavarsita a artei medicale, incat, imparatul Maximian care ii remarcase calitatile, intentiona sa il ia la palat ca medic particular. Dupa ce a vindecat un orb, imparatul i-a cerut lui Pantelimon sa renunte la credinta crestina. Pentru ca a refuzat, sfantului Pantelimon i s-a taiat capul. In loc de sange, a curs lapte din trupul sau.
Din anul 303, anul mortii sale, Sfantul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor. Fiind un tamaduitor al bolnavilor, mai multe spitale si asezaminte poarta numele sau.
Sfântul Pantelimon. Sfantul Mucenic Pantelimon este chemat in rugaciuni de catre preotii Bisericii la Sfintirea Apei si la Taina Sfantului Maslu, impreuna cu Sfantul Sfintit Mucenic Ermolae si cu ceilalti sfinti doctori fara de arginti si facatori de minuni.
Mentionam ca la Manastirea Rusicon din Muntele Athos, se afla Capul Sfantului Pantelimon. Moastele Sfantului Pantelimon sunt prezente si in Catedrala din Constanta, Catedrala Episcopala din Galati, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Manastirea Oasa din Alba Iulia si in mai multe biserici din Bucuresti : Biserica Sfantul Stelian Lucaci (str. Logofat Udriste), Biserica Sfantul Dumitru Posta (in spatele Muzeului de Istorie a Romaniei), Manastirea Plumbuita (str. Plumbuita, nr. 58), Biserica Adormirea Maicii Domnului - Precupetii Noi, Biserica Sfantul Antonie cel Mare (Aleea Valea Boteni, str. Romancierilor), Biserica Stavropoleos, Biserica Sfantul Alexie (Calea Serban Voda, nr. 123), Biserica Sfantul Pantelimon (str. Iancu Capitan, nr. 24).
Sfântul Pantelimon. Cum putem sa ne asemanam Sfantului Pantelimon?
Sfântul Pantelimon. La aceasta intrebare, Parintele Teofil Paraian raspunde: "Nu suntem doctori, nu suntem tamaduitori, dar mangaietori putem fi, alinatori de suferinta cu putere omeneasca, asta o putem face si noi. Si daca facem cele la masurile noastre, face si Dumnezeu prin noi ceea ce nu putem face noi numai prin puterea noastra. Si atunci, iata ca suntem si noi pe calea Sfantului Mare Mucenic Pantelimon...", conform crestinortodox.ro.
Sfântul Pantelimon. Sărbătoarea prevestește plecarea verii
Sfântul Pantelimon. Tradiţia populară spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi, în timp, gestul său a demonstrat că apa râurilor începe să se răcească.
Sfântul Pantelimon. Frunza teiului deplânge plecarea verii
De asemenea, în acestă zi, frunza teiului se răsucește pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii.
În ziua praznicului creștinii mănâncă porumb şi dovlecei
În această zi, potrivit tradiţiei populare, creștinii mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi în timpul iernii.
În fiecare gospodărie este bine să se consume porumb şi dovlecei fierţi, pentru ca în viaţa credinciosului să nu apără obstacole care să-i tulbure liniştea şi sporul casei .
Sfântul Pantelimon. Se impart ofrande săracilor -multe fructe
În ziua când este sărbătorit “Doctorul fără de arginţi”, credincioşii împart celor săraci multe fructe. Există credință potrivit căreia, împlinid această tradiție, poamele nu vor fi viermănoase în anul următor.
Sfântul Pantelimon. În ziua praznicului nu se lucrează
O altă tradiție care este bine să fie respectată în ziua sărbătorii se referă la interdicția de a presta munci gospodărești. De asemenea, se mai spune că, pentru a fi sănătoşi, oamenii nu trebuie să lucreze la câmp în ziua acestui praznic. Cei care nu respectă tradiţia se pot îmbolnăvi de afecţiuni grave sau pot avea parte de situații dramatice și de multă pagubă în viaţa de familie.
Se spune, din bătrâni că Sfântul îi apără pe oameni de necazuri şi de durere. De ziua lui, Sfântul Pantelimon merge însă din casă-n casă şi-l pedepseşte pe acela pe care-l găseşte lucrând.
Dacă gospodina toarce în acestă zi, Sfântul o pedepseşte şi-i moare vaca. În mediul rural, moartea unui animal de povară atrage multă pagubă în gospodaria respectivă. În schimb, dacă oamenii respectă sărbătoarea şi nu lucrează, în această zi, în zona geografică respectivă nu va cădea grindina.
Sfântul Pantelimon. Sfântul aduce noroc şi recolte bogate de fructe
În multe zone din țară, în Muntenia în special, sătenii respect sărbătoarea Sfântului Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi în anul următor o recoltă bogată, multe fructe care să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent. În zona de câmpie, sătenii îl serbează pe Sfântul Pantelimon pentru a avea şi o recoltă bogată de pepeni, scrie libertatea.ro
Sfântul Pantelimon împlinește dorințele călătorilor
Sfântul Pantelimon, care în viața pământeană a călătorit mult, împlineşte dorinţele călătorului, îl ajută să călătorească cu bine şi cu noroc și alungă orice obstacol din calea lui, dacă acesta îi cere ajutorul când pleacă la drum.
Sfântul Pantelimon. Și cojocarii solicită ajutorul Sfântului în mod special în ziua praznicului
Sfântul Pantelimon este sărbătorit şi de cojocari pentru ca ei să aibă spor la bani și în munca lor de fiecare zi.
Sfântul ocroteşte gospodăriile de grindină
Credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le apere gospodăriile de furtuni și de grindină şi pentru a le purta noroc dacă ei trebuie să călătorească pe vreme rea.
Sfântul alungă paguba, neliniştea şi teama
De-a lungul secolelor, credincioşii s-au convins că Sfântul Mucenic Pantelimon alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.
Sfântul Pantelimon. În ziua praznicului se invocă ajutorul Sfântului Tămăduitor
Credincioşii trebuie să -l prăznuiască pe Sfântul Tămăduitor pentru ca acesta să-i apere de boli. De asemenea, orbii şi şchiopii este bine să se roage pentru ca Sfântul să le uşureze suferinţa.
Sfântul Tămăduitor mijlocește pe lângă Sfântul Ilie
Pantelimonul se serbează ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie pentru ca acesta să fie mai îndurător cu oamenii pentru păcatele lor şi să-i apere de grindină şi de furtuni.
Sfântul Pantelimon. Pentru persoanele care se confruntă cu pagube financiare
O tradiție care a adus bucurii în viața persoanelor care se confruntă cu pagube financiare se referă la începerea unor slujbe, pe timp de 40 de zile, în dimineața praznicului.
