Mihai Bătrâneanu, preşedintele Asociaţiilor Furnizorilor de Internet a reclamat sapătămâna trecută faptul că nu a fost respectat avizul autorităţii de reglementarea a comunicaţiilor de către NetCity şi Primăria Capitalei.
Asta după ce autoritatea de reglementare în comunicaţii a cerut, în mai 2013, modificarea condiţiilor abuzive impuse de NetCity furnizorilor. Condiţii care au produs falimentul a zeci de distribuitori ai serviciilor de internet. Primăria şi NetCity au pierdut deja cinci procese la Curtea de Apel în încercarea de anulare a avizului ANCOM.
În replică, reprezentanţii NETCITY au transmis redactiei REALITATEA.NET următoarele precizări:
"Încă de la publicarea Avizului ANCOM privind condiţiile tehnice şi economice de acces la rețeaua Netcity în mai 2013, compania noastră și-a facut publică poziția conform căreia Avizul este unul arbitrar, fără o fundamentare reală în contextul pieței de telecomunicații din București și fără a ține cont de principiile de funcționare a proiectului Netcity. Astfel, Netcity Telecom și Primăria Municipiului București (PMB) au decis contestarea în instanță a acestui aviz, proces aflat pe rol la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar până la finalizarea acestuia atât Netcity Telecom, cât și PMB nu pot trece la implementarea prevederilor acestui act.
Mai mult, conform deciziei pronunțate de Curtea de Apel București, în procesul intentat de ANISP și alți operatori bucureșteni, avem de a face cu un act cu statut de recomandare, așa cum ANISP bine cunoaște prin prisma calitații sale procesuale, avizul neproducând efecte juridice asupra companiei Netcity Telecom, inclusiv asupra contractelor în vigoare cu clienții săi. În consecință, la această dată, nu există nicio bază legală pentru solicitările ANISP de aplicare a prevederilor Avizului de către Netcity Telecom.
Menținonăm încă o dată că, Netcity Telecom a funcționat întotdeauna în deplină legalitate, respectând legislația română și europeană. Așa cum am mai declarat public și cu alte ocazii, Netcity Telecom este un susținător al procesului de reglementare, atât timp cât reglementarea are la bază un exercițiu transparent, fundamentat corect, în baza unor analize de piață relevante, încurajează investiţiile în infrastructura de telecomunicații a României (o prerogativă ANCOM, de altfel) și nu obstrucționează aceste investiții sub presiunea unor atacuri nejustificate din partea unor asociații profesionale care nu pot impune tarife, rolul lor fiind mai degrabă înțelegerea contextului concurențial și economic în care își desfășoară activitatea, în concordanță cu realitățile proiectului și cu nevoile complexe ale operatorilor.
Cerința InterLAN către Consiliului Concurenței ar trebui astfel privită și în oglindă, în condițiile în care asocierea în vederea impunerii de tarife duce cu gândul la cartelizare.
În ceea ce privește dispariția de pe piață a unor operatori sau falimentarea acestora ca urmare a apariției proiectului Netcity, considerăm că aceste declarații, precum și demersurile întreprinse de o parte dintre operatorii membri ANISP pentru boicotarea proiectului Netcity au în vedere menținerea situației actuale a rețelor de telecomunicații amplasate ilegal în spațiul aerian din București, cu scopul evident de a evita în continuare plata tuturor taxelor și chiriilor datorate legal.
Astfel, conform ultimelor situații financiare publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor și contrar declarațiilor ANISP, chiriile datorate pentru utilizarea rețelei Netcity reprezintă mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor totale anuale înregistrate de operatorii mici și mijlocii care sunt clienți Netcity Telecom. Este evident că "pierderile" pe care acești operatori le-ar avea prin plata tuturor taxelor și chiriilor legale datorate la nivelul întregii capitale ar avea cu totul alte dimensiuni față de costurile rețelei Netcity, o rețea care nu acoperă semnificativ suprafața orașului.
Presupunând că ANISP și-ar dori intrarea în legalitate și ar obține autorizații de construcție pentru rețelele amplasate aerian în București, respectiv ar plăti chirie pentru utilizarea acestei infrastructuri – circa 120.000 de stâlpi de lemn, metalici sau de beton se află amplasați pe teritoriul orașului - estimăm că Municipalitatea ar încasa aproximativ 7 milioane de euro din autorizații și peste 10 milioane de euro din chirii.
Pe de altă parte, reducerea numărului de operatori sau consolidarea pieței, provocată de achiziția operatorilor mai mici de către cei cu putere financiară mai mare sau aflați într-o etapă de dezvoltare accelerată (în perioada 2009-2014, doar trei dintre operatorii prezenți în rețeaua Netcity au fost achiziționați de operatori mai mari), reprezintă un fenomen normal al unei economii funcționale, o tendință care poate fi observată, de altfel, și la nivel european atât în zona operatorilor mobili, cât și prin cablu, această reducere neputând fi imputată proiectului Netcity în cazul pieței din București".
