Surpriza din motivarea CCR. Lui Iohannis i se oferă "portița de scăpare" pe tavă

8 Iunie 2018
Surpriza din motivarea CCR
Surpriza din motivarea CCR

Motivarea CCR privind revocarea Laurei Codruța Kovesi a fost publicată în Monitorul Oficial, joi, după ora 23. Curtea a decis că Klaus Iohannis a încălcat autoritatea ministrului Justiției și, implicit, Constituția. Președintele nu putea să evalueze dacă e oportun sau nu să o revoce pe Kovesi, dar putea să se opună altfel: contestând "legalitatea" procedurii urmate de ministrul Justiției.

În motivarea CCR publicată joi, Curtea Constituțională îi oferă lui Iohannis o "portiță de scăpare" prin sublinierea modului în care ministrul Tudorel Toader a încălcat procedura de revocare a șefei DNA.

CCR oferă o interpretare surprinzătoare caracterului consultativ al avizului CSM: nu avea rolul să fie consultat de președintele Iohannis, cum a înțeles toată lumea până acum, ci chiar de ministrul Justiției înainte de a trimite propunerea de revocare către Cotroceni.

La punctul 105 din Motivarea CCR se spune explicit:

"Propunerea ministrului justiţiei de revocare trebuie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, unde atât procurorul faţă de care se solicită revocarea din funcţia de conducere, cât şi ministrul justiţiei îşi pot expune argumentele de fond cu privire la aspectele imputate, fiecare putându-şi apăra / reconsidera/ nuanţa punctul său de vedere. Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori emite un aviz consultativ, care este un reper pentru ministrul justiţiei în decizia sa de a-şi sus ţine în continuare propunerea de revocare. Dacă îşi susţine propunerea de revocare, ministrul justiţiei o transmite Preşedintelui României; de asemenea, Preşedintelui României i se va comunica şi avizul consultativ al Consiliul Superior al Magistraturii".

Practic, Avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu era consultativ pentru preşedintele Klaus Iohannis, ci pentru ministrul Justiției, în interpretarea Curții Constituționale.

În această logică surprinzătoare, Tudorel Toader, nu a respectat procedura legală. Ministrul nu a așteptat motivarea de la CSM înainte de a trimite propunerea de revocare lui Iohannis, ci s-a grăbit cu documentul spre Cotroceni.

Cum a decurs procedura de revocarea șefei DNA

22 februarie 2017 - Ministrul justiţiei a anunţat că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, pentru „acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept".

„În temeiul prevederilor art. 54 alineatul 4 coroborat cu 51 alineatul 2 litera b din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Raportul, însoţit de propunerea de revocare a procurorului-şef, va fi transmis către Secţia pentru procurori a CSM, precum şi către preşedintele României, pentru a analiza şi pentru a decide în acord cu competenţele constituţionale pe care fiecare le are", a afirmat Toader la acel moment.

27 februarie. Secţia pentru procurori a CSM a dat aviz negativ propunerii ministrului Justiţiei de revocare din funcţie a lui Kovesi. Șase voturi au fost pentru respingerea propunerii lui Toader, iar unul pentru revocarea şefei DNA.

28 februarie. La ședința de bilanț a DNA, președintele Iohannis spune că va aștepta și motivarea CSM pentru a lua o decizie, dar dă de înțeles că a primit deja solicitarea de la Toader. "Nu o să fie nicio decizie astăzi, trebuie sa aștept diferitele documente, cum ar fi motivarea de la CSM. Dar în condițiile date este evident că suntem departe de o revocare" - a spus la acel moment Iohannis.

16 martie. Este publicată motivarea CSM și trimisă "decidenților". Consiliul Superior al Magistraturii a informat că, în urma avizului negativ emis de Secția pentru procurori din CSM asupra propunerii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef a Direcției Naționale Anticorupție, hotărârea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivată şi înaintată decidenţilor pentru a dispune măsurile legale.

Cu câteva zile înainte de motivarea CSM, Ministrul Justiţiei criticase întâzierea publicării raportului și spunea că așteaptă ca motivarea să fie trimisă spre Cotroceni.

Practic, fostul judecător CCR Tudorel Toader demonstra prin declarațiile sale că a căzut în aceeași capcană în care a considerat că avizul este consultativ doar pentru președinte.

"Competenţa decizională a Preşedintelui României se limitează la condiţiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate", arată CCR în motivarea de ieri.

La punctul 106 din motivare se precizează: "Competenţa președintelui este de control al legalităţii măsurii, şi anume a propunerii de revocare, neputând invoca aspecte de oportunitate sau să realizeze el însuşi o evaluare a activităţii procurorului -şef/ general, astfel cum s-a întâmplat în cazul de speţă. Prin urmare, competenţa decizională a Preşedintelui României se limitează la condiţiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate".

Klaus Iohannis ar fi putut să inițieze discuții cu Tudorel Toader, sugerează Curtea. Colaborarea loială între autorităţi înseamnă un dialog permanent între acestea, Preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe ministrul justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate.

Rămâne de văzut în ce măsură Klaus Iohannis mai poate invoca în acest moment "problemele de legalitate" din procedura de revocare a șefei DNA.

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
Alexandru Lazarescu
08 Jun 12:45
Opinie Concurenta
O instanta definitiva formata din trei judecatori dau o sentinta de condamnare la un an de inchisoare pentru un sarac care a furat doua parjoale si o paine cu o majoritate de doi, pentru ca al treilea judecator spune ca inculpatul trebuie iertat pentru ca era in pericol de a muri de foame. In motivarea sentintei primul judecator arata ca inculpatul trebuia sa se sature cu parjoalele si nu trebuia sa mai fure painea, iar al doilea judecator spune ca o paine trebuie sa manance orice om dar nu trebiua sa fure si parjoalele. Doua opinii concurente la aceeasi sentina. Pentru ce fapta este condamnat acest inculpat flamand si sarac ?
Răspunde
0 0
Puiu
12 Jun 10:59
8 Evident, a fost condamnat pentru că a furat prea puţin şi, in plus, a mancat tot ce a furat! Dacă păstra o chiftea sau jumătate din pâine pentru Completul de judecată, avea o bază de negociere!
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?