La debutul mandatului său, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu
declara că din anul şcolar 2009-2010 va
populariza programele de after-school în şcolile a căror infrastructură
va permite acest lucru. "Intenţionăm să-i ţinem mai mult pe elevi la
şcoală, în programul after-school. (...) Să fie contribuţia Guvernului, în aşa fel încât copiii
să primească o masă caldă la prânz şi să beneficieze de supraveghere,
atât în partea de efectuare a lecţiilor, cât şi în partea de activitate
extracurriculară. În acest fel vom scăpa şi de practica meditaţiilor",
spunea, la începutul anului, Andronescu.
Deşi criza financiară
se conturase deja la momentul acestor declaraţii, Ministerul invocă
de-abia acum lipsa banilor drept explicaţie pentru îngheţarea acestui
program. Astfel, potrivit reprezentanţilor instituţiei, programele de
after-school nu sunt în niciun fel reglementate în legislaţia actuală,
motiv pentru care ele nu sunt monitorizate de Minister, ci numai de
consiliile locale. Nici vreun rezultat al evaluării despre care vorbea
Andronescu nu există. "Programele after-school, pentru a fi făcute cum
trebuie, adică cu activităţi extracurriculare, sport, meditaţii
gratuite, au nevoie de mulţi bani. Astfel de programe vor fi
implementate în 5-10 ani, nu aşa, de pe un an pe altul", justifică acum
reprezentanţii ministerului.
Andronescu a uitat, se pare, complet, de instituirea programelor
after-school, ele fiind omise din Codul Educaţiei, care ar trebui să
cuprindă "toate reglementările posibile", după spusele autorităţilor.
În loc de after-school, semiinternate
Dacă la minister nu sunt urme ale existenţei programelor after-school,
centralizări ale semi-internatelor de stat pot fi găsite la instituţiile
deconcentrate. Astfel, potrivit Inspectoratului Şcolar al Municipiului
Bucureşti (ISMB), în Capitală există 84 de unităţi
semi-internat, care pot fi luate drept after-school. În aceste centre
copiii sunt supravegheaţi la pregătirea lecţiilor, dar nu în toate
cazurile primesc şi o masă caldă, iar de prea puţine ori li se oferă un
program mai variat.
În sectorul 1, de pildă, există 32 de grădiniţe cu program prelungit şi
alte 24 de şcoli care oferă servicii de after-school. Una dintre ele,
Şcoala nr. 1 ''Sfinţii Voievozi'', a fost construită integral şi "ca la
carte" din banii primăriei. Altele, cum ar
fi Şcoala nr. 175 "Sf. Nicolae", sunt mai vechi şi au şi oferte mai
austere, limitându-se la a-i supraveghea pe copii în pregătirea
lecţiilor.
Orice activitate din centrele de tip semiinternat se plăteşte, tarifele
situându-se la aproximativ 260 de lei lunar, preţ care include masa şi
consumabilele, iar pentru înscrierea celor mici la cursuri de
matematică, engleză, informatică sau dans, se plătesc 50 de lei lunar,
pentru fiecare disciplină.
În sectorul 5 există trei semi-internate şi niciun program nou nu va fi
derulat în anul şcolar care urmează să înceapă. "Primăria intenţionează
să mai construiască două, dar deocamdată nu sunt bani", spune
consilierul primarului, Bogdan Tamaş.
În zona privată "şcoala de după şcoală" costă între 10.000 şi 65.000 de lei pe an
În învăţământul privat programele after-school sunt
extrem de bine dezvoltate, însă sunt mai scumpe chiar decât taxele la
facultate, pornind de la 10.000 lei pe an pentru cele mai ieftine
programe, la care se adaugă costuri suplimentare pentru transport şi
activităţi speciale.
Un top al taxelor pentru after-school cuprinde şcolile care folosesc
alt sistem de educaţie decât cel românesc şi care implică cursuri pe
toată durata zilei, cu pauze de recreere şi învăţare complementară. Pe
cele mai înalte poziţii sunt British School of Bucharest, care percepe
texe de aproape 16.000 de euro anual, American International School of
Bucharest - 13.300 euro anual, International School of Bucharest -
5.500 euro anual şi Hermann Boerth - 4.500 euro anual.
Chiar dacă nu îşi permit pentru copiii lor un program de 65.000 de lei,
părinţii ocupaţi trebuie să scoată din buzunar măcar 10.000 de lei
anual. Câteva exemple luate la întâmplare dintre grădiniţele
particulare din Capitală conturează un program variat de after-school,
cu ateliere de artă dramatică, teatru de păpuşi, pictură, modelaj,
dans, cursuri de limbi străine şi activităţi de relaxare, cum ar fi
excursii în natură sau karting.
În aceste condiţii, jumătate dintre elevii de şcoală primară rămân "cu
cheia de gât", mulţi dintre ei petrecând singuri acasă între patru şi
şase ore, uneori chiar mai mult, după ce termină programul de studiu,
arată un studiu realizat la începutul acestui an de ISMB.
