În cadrul studiului, cercetătorii au apelat la cinci persoane, trei femei și doi bărbați, care au fost supuși unor experimente cu cafeină pentru timp de 49 de zile, în laboratorul pentru somn și cronobiologie de la Universitatea Colorado (Statele Unite), potrivit foodstory.ro.
Participanții au fost puși în patru situații în care au fost asociate diferite grade de luminozitate și doze de cafeină. Ei au fost plasați într-un mediu slab luminat și au primit un comprimat de 200 de miligrame de cafeină, potrivit greutății lor. Cercetătorii au prelevat eșantioane de salivă pentru a măsura nivelurile de melatonină, hormon secretat de glanda pineala pentru a induce somnul.
Ceasul central uman se reglează în funcție de intensitatea luminii și coordoneaza ceasurile celulare în tot organismul, explică cercetătorii. În timpul ciclului circadian de 24 de ore, nivelurile de melatonină din sânge cresc pentru a semnala începutul perioadei biologice de somn, scăzând apoi la răsărit, pentru a semnala trezirea.
Participanții la studiu, care au luat un comprimat de cafeină în mediu slab luminat, au înregistrat o întârziere de circa 40 de minute în ritmul circadian, la începutul fazei de somn față de cei care primiseră un produs placebo. Întârzierea provocată de doza de cafeină a fost de circa o jumătate din cea indusă de o expunere, de trei ore, la o lumină intensă înainte de a merge la culcare. Studiul a mai arătat că o lumină puternică, singură sau combinată cu consumul de cafeină, provoacă o întârziere a ciclului circadian de 85 și, respectiv, 105 minute.
