Ce capcane ascunde proiectul de buget pe 2019

1 Februarie 2019

Proiectul de buget pe 2019, publicat cu mare întârziere de Ministerul Finanțelor, conține o serie de cifre nerealiste, de promisiuni fără acoperire sau de alocări bizare de bani.

Cifra de creștere economică de 5,5% care ar duce în premieră PIB-ul peste pragul de 1000 de miliarde lei este nerealistă, în viziunea celor mai mulți economiști, toată lumea prevede o încetinire a economiei în acest an. Deja Italia se confruntă cu recesiunea economică și nici alte mari economii din UE nu o duc prea bine.

Veniturile estimate de Guvern pentru 2019 sunt calculate la 33,4% din PIB, cu 2,3% mai mult față de 2018, situație considerată optimistă de experți.

În mod surprinzător, veniturile din taxa bancară estimată de guvern la 3,6 mld. lei, nu au fost incluse în buget la capitolul explicaţii.

Nivelul de investiții propus, de 4,57% din PIB, este și el utopic, în condițiile în care niciodată nu s-a trecut de 2% în cele mai optimiste scenarii



Bugetul este construit pe un curs nerealist de 4,67 lei/euro, în condițiile în care analiștii financiari spun că e puțin probabil să mai coboare sub 4,7 în acest an.

Executivul și-a planificat cheltuieli duble cu salariile față de sumele alocate investițiilor. Cheltuielile de personal sunt cu 19% mai mari decât anul trecut.

Conform proiectului bugetului pe 2019, unele instituții vor avea creșteri ale bugetului de până la 338,9%.

Bugetul conține o creștere de peste 64% la Secretariatul general al Guvernului, instituție controlată de Darius Vâlcov și unde banii care pot fi cel mai usor de manevrat.

Ministerul Fondurilor Europene înregistrează, dintre ministere, cea mai mare creștere a bugetului în acest an față de cel din 2018, de 183%, iar Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pierde 28,9% din alocări, conform datelor publicate joi seară de Ministerul Finanțelor Publice.

O creștere semnificativă a bugetelor este prevăzută pentru Ministerul Economiei-620,356 milioane de lei, în creștere cu 162,9%, Ministerul Sănătății-9,485 miliarde de lei (+64,6%) sau Ministerul Transporturilor-11,661 miliarde de lei (+54,9%).

Ministerul Muncii și Justiției Sociale va avea un buget de 25,589 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de plățile efectuate în cadrul Bugetului din 2018.

Pe de altă parte, bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (652,161 milioane de lei) scade cu 28,9%. Un buget mai mic vor avea și Ministerul Energiei (250,024 milioane de lei, minus 13%) și Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (261,472 milioane de lei, minus 20,2%).

Scăderea de la Ministerul Energiei este cel puțin surprinzătoare, în contextul în care este un domeniu strategic.

Consiliul Economic și Social are prevăzut, pentru 2019, un buget de 29,602 milioane de lei, în creștere cu 338,9%.

Serviciul Român de Informații va avea un buget de 2,44 miliarde de lei (+4,8%), Serviciul de Protecție și Pază de 233,801 milioane de lei (+208%), Serviciul de Telecomunicații Speciale de 604,149 milioane de lei (+69,5%), iar Serviciul de Informații Externe un buget de 309,583 milioane de lei (+8,5%).

Bugetul Administratiei Prezidentiale va fi mai mare cu 4,1% si se va cifra la 55,42 milioane de lei.

Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat va fi de 70,092 miliarde de lei (+10,3%), Bugetul Asigurarilor de Somaj de 1,148 miliarde de lei (+20,7%), iar Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate va avea un buget de 37,837 miliarde de lei (+9%).

Bugetul de stat si bugetele de asigurari sunt prevazute a fi in suma de 308,662 miliarde de lei, in crestere cu 15,4%.

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
Constantin Geangu
01 Feb 09:14
Deficitul de la energie se poate partial compensa in cazul listarii la BVB a Hidroelectrica cu majorare de capital. Majorarea de capital astfel obtinuta ar putea fi sursa de investitii si ar reprezenta macar partial o solutie de rezolvare a crizei energetice.
Listarea respectiva ar putea sa compenseze intr-o oarecare masura efectele negative produse de OUG 114 in ce priveste caderea dramatica a cotatiilor.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?