Curtea de Apel Bucureşti a admis, joi, cererea depusă de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) prin care se solicita suspendarea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă.
În urma conflictului politic, România a rămas temporar fără comandant al Armatei chiar în timpul vizitei secretarului general al NATO la București.
Ministrul Apărării a evitat o declarație directă după aflarea deciziei. „Cred că nu este contextul bun să vorbim despre o astfel de situaţie. Este o chestiune care ţine, până la urmă, de Ministerul Apărării Naţionale, este chestiune strict administrativă. Am aflat acum de această decizie. O să vedem soluţiile pe care o să le avem de acum înainte”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leş.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunțat ulterior că va pune în aplicare decizia instanţei referitor la şeful Staului Major al Apărării (SMAp), precizând că din 1 februarie pe funcţia de locţiitor al şefului SMAp a fost împuternicit generalul-locotenent Laurian Anastasof.
"Ministerul Apărării Naţionale va pune în aplicare hotărârea instanţei de judecată, de îndată ce aceasta va fi comunicată oficial. Cu privire la situaţia locţiitorului şefului SMAp, precizăm faptul că această funcţie este îndeplinită până astăzi, 31 ianuarie 2019 inclusiv, de către generalul-locotenent Adrian Tonea, iar începând cu data de 1 februarie 2019, prin ordin al ministrului apărării naţionale, a fost împuternicit pentru îndeplinirea atribuţiilor acestei funcţii generalul-locotenent Laurian Anastasof", precizează Ministerul Apărării Naţionale (MApN), într-un comunicat de presă.
Gabriel Leș l-a desemnat pe consilierul său, generalul Laurian Anastasof, în pozitia temporară de adjunct al șefului Statului Major al Apărarii, în urmă cu două zile.
Poziția a fost eliberată în urma trecerii în rezervă a generalului Adrian Tonea, cel cunoscut publicului larg prin faptul că a comandat parada militară de Ziua Naționala din ultimii 4 ani.
MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în contencios administrativ având acelaşi obiect "anulare act administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018".
Ambele procese au fost dezbătute marţi, dar decizia a rămas să fie luată joi.
Ministerul Apărării are calitatea de reclamant, iar Klaus Iohannis şi Administraţia Prezidenţială au calitatea de pârât.
În primul proces, consilierul care reprezintă MApN a anunţat că renunţă la capătul de cerere privind anularea decretului.
În sala de judecată, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a ridicat trei excepţii, printre care şi una ce priveşte inadmisibilitatea acţiunii în instanţă, deoarece MApN a deschis două procese cu acelaşi obiect de judecată.
De asemenea, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a declarat că MApN nu a făcut dovada faptului că a fost prejudiciat prin emiterea decretului de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp.
"Dacă nu se prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă exista riscul de a se periclita misiunile din străinătate ale Armatei Române şi se perturba grav continuitatea conducerii structurilor de forţă ale Armatei. MApN nu dovedeşte prin ce a fost vătămat. Şeful Statului Major exercită conducerea de forţă a Armatei Române şi are gradul cel mai înalt, fiind numit de preşedintele României. Actele care ţin de securitatea naţională nu pot fi suspendate de instanţele de contencios. Demersul MApN este unul politic. MApN a introdus o acţiune în instanţă înainte de a primi un răspuns la plângerea prealabilă depusă la Administraţia Prezidenţială. MApN nu era îndreptăţit să introducă acţiunea în instanţă, deoarece interesul decretului este de a asigura continuitea la conducerea Armatei", a spus reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale.
De cealaltă parte, consilierul MApN a invocat motive de nelegalitate privind prelungirea mandatului generalului Ciucă, subliniind că se creează falsa imagine că Armata rămâne fără conducător, de vreme ce sunt şi alţi ofiţeri care pot îndeplini funcţia de şef al SMAp.
În sala de judecată a fost anunţat că la dosar a fost depus un document clasificat, respectiv un ordin al ministrului Apărării, prin care un ofiţer a fost împuternicit să ocupe funcţia de locţiitor al şefului SMAp, în condiţiile în care locţiitorul şefului SMAp a ieşit la pensie.
Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp.
Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018, potrivit Agerpres.
Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".
Oficialii MApN invocau un precedent juridic în materie, arătând că preşedintele României a prelungit mandatul şefului Statului Major General în anul 2010, prin decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului.
În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut ilegal", adăugând că "instanţa este cea care va stabili" care este situaţia de drept.
Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers "inoportun" şi "riscant" contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării.
Preşedintele a adăugat că "pur şi simplu" propunerea ministrului Apărării a fost "nelegală".
"Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să-şi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite de tip PSD-ist", a susţinut preşedintele.
