Adevărul despre vaccinul antigripal. Te mai vaccinezi?

12 Octombrie 2016

Gripa este o infecţie respiratorie cu afectare generală, apariţie sporadică, epidemică sau pandemică, provocată de virusul gripal. În fiecare an, odată cu scăderea temperaturilor, creşte şi pericolul contractării acestui virus.

Există trei tipuri de virusuri gripale: tipul A (cel mai agresiv, implicat în epidemii şi pandemii), tipul B (implicat în infecţii locale) şi tipul C (cel mai puţin agresiv).

Cum se transmite virusul gripal?

Sursa de infecţie o reprezintă omul bolnav cu formă agresivă de boală şi/sau cu formă inaparentă. Modalitatea de transmitere este aeriană, prin picăturile Pfluge (picături de salivă eliminate odată cu aerul respirat).

Receptivitatea este generală, iar formele de boală variază de la uşoare până la forme cu agravare rapidă şi evoluţie fulminantă spre deces, iar imunitatea după vaccinare este scurtă, de aproximativ 6 luni.



Semne şi simptome specifice

Tabloul clinic este dominat de alterarea stării generale cu febra mare (peste 38°C), frisoane, mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare), dureri oculare (la presiunea şi la mişcările globilor oculari), tuşe seacă iritativă epuizantă, cefalee frontală, somnolenţă sau agitaţie.

Pneumonia gripală, cea mai gravă complicaţie

Cea mai de temut este pneumonia gripală, de cele mai multe ori cu evoluţie dramatică, rapid progresivă spre deces prin insuficientă respiratorie acută greu de tratat şi de monitorizat. Alte complicaţii presupun suprainfectiile bacteriene cu apariţia de traheite, bronşite, bronşiolite, meningoencefalite.

Antibioticele se administrează doar în cazul suprainfecţiilor bacteriene

În formele uşoare şi comune, terapia constă în izolarea pacientului la domiciliu, în camere bine aerisite şi ventilate, umidificate, sub tratament simptomatic şi suportiv cu antipiretice (reduc febra), doze mari de vitamina C, antiseptice orale, descongestionante nazale, mucolitice. Tratamentul antibiotic nu se utilizează decât în caz de suprainfectie bacteriană, ştiut fiind faptul că antibioticele nu au eficacitate în cazul virusurilor. Că tratament etiologic, sunt recomandate medicamentele antivirale.

Vaccinarea antigripală şi întărirea imunităţii, metode de a preveni gripa

Singura metodă specifică de a preveni gripă presupune vaccinarea anuală antigripală. Profilaxia nespecifică se face prin metode de creştere a imunităţii: alimentaţie bogată în fructe şi legume, mişcare în aer liber, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi a aglomeraţiilor etc.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) stabileşte în fiecare an trei tipuri de tulpini de virusuri care vor formă structura unui vaccin adecvat fiecărei emisfere (nord şi sud). Acestea reprezintă tulpinile cu cea mai mare probabilitate de a circulă în sezonul rece din acel an.

Octombrie şi noiembrie, perioada optimă pentru vaccinare

În fiecare an, tipurile de tulpini care compun vaccinul se schimbă. De aceea, vaccinurile nu pot fi folosite decât pentru acel sezon. Perioada optimă de vaccinare este la începutul sezonului rece (octombrie şi noiembrie). Cu cât mai devreme, cu atât mai bine, deoarece, din momentul vaccinării, imunitatea apare la aproximativ 2 săptămâni prin anticorpii protectori specifici. De obicei, perioada de protecţie este de 6 luni, dar se poate prelungi până la 12 luni, conform farmaciata.ro.

Există efecte secundare?

Efectele secundare pot fi locale sau sistemice, de regulă reduse că intensitate şi foarte rare. Cele locale sunt: durere şi roşeaţa la nivelul injectării. Cele sistemice sunt mult mai rare: nevralgii, parestezii, oboseală, dureri de cap, transpiraţii, tremurături, dureri musculare sau articulare, febra. În cazuri foarte rare, pot apărea reacţii alergice grave sau afectări ale sistemului nervos central.

Cine trebuie să se vaccineze?

Indicaţiile pentru vaccinare ale OMS şi Ministerului Sănătăţii cuprind următoarele grupe de persoane că prezentând risc crescut pentru formele severe de boală: persoanele peste 65 de ani, cele sub 65 de ani bolnavi cronici cu afecţiuni cardiace sau respiratorii, cu diabet zaharat, sindroame de imunodeficienta, bolnavii de cancer, gravidele, copiii între 6 şi 23 de luni şi personalul medical. În afară acestora, orice persoană se poate vaccina la cerere.

Principalul avantaj al vaccinării antigripale este protecţia ridicată contra gripei, de 90-95%. Există însă şi beneficii colaterale, în sensul unui grad de imunitate încrucişată cu alte tulpini de virusuri paragripale, numărul de infecţii respiratorii uşoare din sezonul rece scăzând semnificativ.



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?