Ziua Pi se sarbatoreste anual in data de 14 martie, data care se scrie 3.14 in formatul luna.zi. 3,14 sunt si primele trei cifre importante ale lui Pi, motiv pentru care Camera Reprezentantilor din Statele Unite Ale Americii a decis desemnarea zilei de 3.14 drept zi de sarbatoare. Aceasta celebrare anuala se petrece din anul 2009.
In anul 2015 ziua Pi a fost chiar si mai importanta deoarece data de 3.14.15 la ora 9:26:53 (am si pm) data si ora au reprezentat exact primele zece cifre ale lui Pi.
Ziua Pi – sarbatorita si de Google, astazi
Google a implementat special pentru ziua de astazi un doodle special, o animatie, dedicata Zilei Pi. Ziua Pi este de data recenta, insa constanta matematica dateaza din vechime si foarte multi oameni de stiinta au incercat sa identifice tot mai multe zecimale ale numarului Pi. Arhimede a fost primul care a descoperit primele doua zecimale tocmai in secolul al 3-lea inaintea erei noastre. In prezent, numarul Pi are 13.3 trilioane de zecimale cunoscute, iar rezultatul a fost anuntat online in octombrie 2014 de un savant anonim care scrie sub pseudonimul Huokouonchi.
Ziua Pi. Există mai multe moduri de memorare a numărului pi, iar cea mai cunoscută metodă constă în folosirea de "pieme" (poeme pentru numărul pi) – poezii ce reprezintă numărul pi astfel încât lungimea fiecărui cuvânt (în litere) reprezintă o cifră.
Ziua Pi. Exemplu de piema în limbă română: "Asa e ușor a scrie renumitul și utilul număr." Pe lângă pieme, există și alte mnemotehnici pentru reținerea cifrelor numărului pi.
Ziua Pi. Prima dată scrii pe o hârtie toate zecimaele din numărul Pi pe care vrei să le memorezi, apoi le împarţi în secvenţe egale. De exemplu: (3.141)(5926)(5358)(9793)(2384)(6264)(3383) etc.
Ziua Pi. O altă metodă de ea memora cât mai multe cifre din numărul Pi Try este să le grupezi în numere de telefon şi să le asociezi câte un nume: Anton (314)159-2653, Bety (589)793-2384, Cristi (626)433-8327 etc.
Ziua Pi. Dacă le pui în ordine alfabetică, te+ai asigurat că ai memorat primele 260 de cifre din numărul Pi.
Ziua Pi
Ziua Pi este o celebrare anuală a constantei matematice π (pi). Ziua Pi este serbată pe 14 martie (3/14 în formatul lună/zi) din moment ce 3, 1 şi 4 sunt primele trei cifre importante ale lui π.
Ziua Pi În 14 martie 1879 se naşte marele Albert Einstein, părintele epocii nucleare. Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1921 şi una dintre cele mai strălucite minţi ale umanităţii, Einstein îşi consolidează celebritatea cu formularea teoriei speciale şi generalizate a relativităţii.
Ziua Pi Tocmai în Ziua Pi, ziuă emblematică pentru matematică, celebrul fizician Stephen Hawking şi-a luat adio de la cosmosul pe care l-a studiat în profunzime.
Ziua Pi În 2009, Camera Reprezentanților, camera inferioară a Congresului SUA, a susținut desemnarea unei „zile pi” și sărbătorirea ei în toată lumea.
Ziua Pi Numărul Pi este o constantă matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferinţa şi diametrul oricărui cerc într-un spaţiu euclidian; este aceeaşi valoare ca şi raportul dintre aria unui cerc şi pătratul razei sale.
Ziua Pi Simbolul π a fost propus pentru prima oară de matematicianul galez William Jones în 1706. Valoarea constantei este egală aproximativ cu 3,14159 în notaţia zecimală obişnuită.
Ziua Pi Câte cifre ai reţinut din numărul Pi? 3.14159265358979323846264338327950288...
Ziua Pi Alte semnificaţii istorice ale zilei de 14 martie. În această dată pe 1881, fost proclamat regatul României. Prinţul Carol I de Hohenzollern va fi încoronat rege la 10 mai. Pe 14 martie 1883, a murit şi Karl Marx. Tot acum s-a născut Alexandru Macedonski, reprezentant al simbolismului în poezia românească, în 1879, dar şi scriitorul Alexandru Paleologu.
Ziua Pi. Chiar cu mult timp înainte ca valoarea lui Pi să fie evaluată de calculatoarele electronice, unii oameni au devenit obsedați memorarea unui număr record de cifre ale sale.
Ziua Pi. Ultimul record înregistrat la memorarea cifrelor lui Pi este de 67.890 de cifre și este deținut de un student chinez de 24 ani (Lu Chao), căruia i-au luat 24 de ore și 4 minute să recite fără greșeală până la a 67.890-a cifră zecimală a lui Pi.
Ziua Pi. Japonezul Akira Haraguchi, în vârstă de 69 de ani, afirmă că a stabilit un nou record mondial în această privinţă, după ce ar fi recitat în public primele 100.000 de zecimale ale numărului Pi. El ar fi avut nevoie de 16 ore şi 30 de minute pentru a stabili acest record.
Ziua Pi. Alt nume pentru numarul Pi: "Constanta lui Arhimede", deoarece Arhimede a fost primul care a incercat sa calculeze valoarea lui pi cu exactitate (a observat ca aceasta marime poate fi limitata superior si inferior inscriind cercurile in poligoane regulate si calculand perimetrul poligoanelor exterioare si respectiv inferioare).
Ziua Pi. Pi are un număr infinit de zecimale care nu conțin secvențe ce se repetă; acest șir infinit de cifre a fascinat numeroși matematicieni, iar în ultimele secole s-au depus eforturi semnificative pentru a investiga proprietățile acestui număr; totuși, în ciuda muncii analitice și a calculelor realizate pe supercalculatoare care au calculat 10 mii de miliarde de cifre ale lui Pi, nu s-a descoperit niciun șablon identificabil în cifrele găsite. Cifrele numărului Pi sunt disponibile pe multe pagini web și există programe software pentru calcularea lui pi cu miliarde de cifre precizie.
Ziua Pi. În prezent, Pi are 13,3 trilioane de zecimale cunoscute, acest rezultat fiind anunţat online, în octombrie 2014, de un savant anonim, care foloseşte pe internet pseudonimul Houkouonchi.
Stephen Hawking a murit chiar de Ziua Pi
Stephen Hawking. Stephen Hawking a murit. Omul de ştiinţă Stephen Hawking a murit, miercuri dimineaţă, relatează BBC, citând surse din familia sa. Fizicianul avea 76 de ani şi, de mai bine de 50 de ani, suferea de o boală necruţătoare, din cauza căreia nu putea să meargă şi nici să vorbească. Acesta se deplasa cu ajutorul unui scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer.
Stephen Hawking. Stephen Hawking a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din întreaga lume. Cercetătorul a devenit celebru pentru aportul pe care l-a adus în domeniul fizicii teoretice, însă şi pentru faptul că reuşit să facă faţă bolii de care suferea, scleroza laterală amiotrofică (amyotrophic lateral sclerosis sau ALS).
Albert Einstein s-a născut pe data de 14 martie 1879, în Ulm, Germania şi a fost unul dintre cei mai mari fizicieni din secolul 20, apatrid din 1896, elveţian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin şi Princeton. A fost autorul teoriei relativităţii şi unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă ai omenirii.
În 1921 lui Albert Einstein i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.
Cele mai multe dintre contribuţiile lui Albert Einstein în fizică sunt legate de teoria relativităţii restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, şi de teoria relativităţii generalizate (1915) care extinde principiul relativităţii mişcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitaţiei.
Alte contribuţii ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarităţii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicaţii în mecanica cuantică, explicarea mişcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziţiei atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietăţile termice ale luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiaţiei (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară şi geometrizarea fizicii.
