Analiza din Wiener Zeitung se intitulează "Criza politică din România, un produs colateral al unui război dur pentru preşedinţie" şi reprezintă o critică vehementă la adresa situaţiei politice din România, unde două partide - considerate de jurnaliştii autrieci vlăstare ale aceluiaşi FSN - duc o luptă crâncenă pentru putere, cu toate că nu se diferenţiază ideologic.
"În România se desfăşoară momentan o gălăgioasă luptă pentru putere, care a culminat cu căderea guvernului lui Emil Boc. Cauza directă pentru turbulenţele politice, care s-au transformat într-o veritabilă criză de guvernare, este o îndârjită luptă pentru funcţia de preşedinte", se arată în articol.
"Funcţia de preşedinte în România este una semnificativă. În tot cazul, Băsescu nu s-a mulţumit niciodată cu un rol ceremonial, el fiind cel care a scos naţional-liberalii (sic! - n.r.) de la guvernare", scrie Wiener Zeitung şi făcând referire la ruperea Alianţei D.A.
Amintind de mai recenta rupere a coaliţiei dintre PD-L şi PSD, Wiener Zeitung consideră că motivul pentru care Dan Nica a fost demis este "uimitor". "Ministrul de interne, care avea ca responsabilitatea organizarea alegerilor, a susţinut că preşedintele Traian Băsescu plănuieşte o fraudare în masă a alegerilor şi a atras atenţia că în întreaga ţară nu mai sunt de găsit autobuze de închiriat pentru ziua alegerilor, ceea ce duce cu gândul la turism electoral. Pentru a completa imaginea proastă, după demiterea lui Nica, cel care i-a ocupat fotoliul ministerial a fost chiar Vasile Blaga, prevăzut să fie şeful de campanie al lui Băsescu", continuă articolul.
"Lupta pentru putere dintre democrat-liberali şi sociali-democraţi nu se bazează, în schimb, în niciun caz pe diferenţe ideologice. Partidele au mai multe în comun decât le place să recunoască. Ambele formaţiuni sunt vlăstare ale mişcării postcomuniste formate după sângeroasa Revoluţie din 1989, 'Frontul pentru Salvare Naţională' ", evidenţiază publicaţia austriacă.
Wiener Zeitung aminteşte în acest context că în anii de după Revoluţie, ambele partide şi-au schimbat de mai multe ori numele şi au fost primite în Internaţionala Socialistă. Emil Boc a condus democrat-liberalii în 2005 către o spectaculoasă schimbare de direcţie către dreapta, iar acum partidul său este membru al Partidului Poular European.
"Cât de dominant este, într-adevăr, rolul preşedintelui în România a devenit clar abia joi. O majoritate parlamentară ajusese să se pună de acord ca românul de origine germană Klaus Johannis să devină succesorul lui Boc. Cu toate acestea, Băsescu a respins această propunere şi l-a desemnat pe expertul financiar Lucian Croitoru pentru funcţia de premier. El trebuie să supună în 10 zile noul Cabinet votului Pralamentului, care cu siguranţă nu-l va vota. Pe Băsescu pare să nu-l deranjeze acest lucru, pentru el Croitoru este noul premier", mai scrie Wiener Zeitung.
Totodată, cotidianul vienez remarcă faptul că aceste turbulenţe politice "lovesc ţara într-un moment de mari greutăţi economice", amintind de acordul cu FMI şi de protestele de masă şi grevele din ultima perioadă.
