Vicepreşedintele Bănicii Europene de Investiţii(BEI), verdict foarte dur pentru România

26 Noiembrie 2017

Situația infrastructurii din România nu este cauzată de o problemă de finanțare, ci mai degrabă o lipsă de proiecte publice viabile bine planificate, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Andrew McDowell, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI).

De asemenea, acesta susține că alți factori importanți includ dezvoltarea capacității de planificare și implementare a proiectelor, precum și un control eficient al fraudei și corupției. Andrew McDowell susține că România are creștere economică determinată de consumul privat, dar, pentru a rămâne sustenabilă, aceasta ar trebui să fie determinată, în principal, de activitățile de investiții.

AGERPRES: Care este strategia de finanțare a BEI în România pentru următoarea perioadă? 
Andrew McDowell: Angajamentul de creditare al BEI în România de la începutul operațiunilor de împrumut ale băncii în țară este de aproximativ 13 miliarde euro. Banca UE va rămâne partenerul de referință al României pentru finanțarea investițiilor prioritare întreprinse în întreaga țară.

Abordarea de succes a BEI de a combina împrumuturile, mixul (acordarea de granturi și împrumuturi), și consilierea rămâne în continuare relevantă și valabilă pentru viitoarele sale operațiuni în România. Prezenți în toate sectoarele majore ale economiei românești, colaborăm în mod activ cu Guvernul și alte autorități publice, sectorul bancar și clienții corporativi. În sectorul public vom continua să susținem investițiile prioritare în infrastructură, cofinanțând proiecte finanțate de UE, în special în domeniile transporturilor, mediului, agriculturii, precum și în sectoarele sănătății și educației. În sectorul privat vizăm investiții care necesită sprijinul EFSI — Fondul european pentru investiții strategice (EFSI), care face parte din Planul de investiții pentru Europa (Planul Juncker). Finanțarea susținută de EFSI este asigurată pentru o gamă largă de activități, printre care se numără energia, industria, telecomunicațiile sau infrastructura municipală. Ca exemplu, putem menționa proiectul de gazoduct BRUA promovat de Transgaz. În cooperare cu sectorul bancar, vom oferi în continuare finanțare accesibilă IMM-urilor și companiilor cu nivel mediu de capitalizare, utilizând soluții de partajare a riscurilor, cum ar fi inițiativa IMM-urilor.

AGERPRES: În ceea ce privește sectorul infrastructurii, suma de un miliard de euro reprezintă întreaga finanțare pe care instituția o va oferi până în 2020? 
Andrew McDowell: Nu, programul de împrumut al băncii până în 2020 este mult mai ambițios: împrumutul de un miliard de euro la care vă referiți privește un împrumut de program structural acordat României pentru cofinanțarea proiectelor prioritare finanțate de UE în sectorul transporturilor. Acesta face parte dintr-un program de finanțare publică mai largă, de circa două miliarde de euro, al împrumuturilor suverane desfășurate în perioada 2016-2018, care beneficiază de investiții în mediu, activități orientate către creștere, transport și agricultură. Aceste împrumuturi susțin, în cele din urmă, mai mult de 20 miliarde euro de investiții pe teren. Ca și în trecut, finanțarea investițiilor suverane va fi completată de proiectele din sectorul municipal și privat care măresc mobilitatea, siguranța energiei, eficiența energetică, interconectivitatea, infrastructura urbană sau calitatea apei potabile din România. În medie, ne așteptăm să oferim economiei românești mai mult de un miliard de euro în fiecare an. Prin furnizarea de servicii de finanțare pe termen lung și de consultanță pentru România, BEI contribuie la accelerarea absorbției granturilor UE, la crearea de locuri de muncă și, în cele din urmă, la îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor români.



AGERPRES: Câte proiecte de infrastructură sunt în prezent finanțate de BEI în România? Le-ați putea numi pe cele mai mari? 
Andrew McDowell: Banca finanțează proiecte de infrastructură fie direct (de exemplu, proiecte de eficiență energetică promovate de municipalități), fie indirect, prin împrumuturi de programe structurale suverane, adică pachete financiare puse la dispoziția Ministerului de Finanțe și administrate de ministerele de resort relevante. Programul structural pentru împrumuturi sprijină un număr mare de investiții prioritare în infrastructura publică, de orice dimensiune și în diferite sectoare, inclusiv transportul, energia, agricultura, sănătatea sau educația. Aceste proiecte contribuie la o gamă largă de obiective prioritare, printre care îmbunătățirea conectivității, inovarea, protecția mediului, creșterea calității aprovizionării cu apă sau dezvoltarea rurală. Având în vedere acest lucru, există un număr mare de proiecte de infrastructură care beneficiază de sprijinul BEI în România, cu toate acestea este dificil să se numească un număr exact. Ca exemplu, pot face referire la finanțarea instalațiilor de producție a autovehiculelor Ford din Craiova, a parcului eolian în Fântânele sau a metroului din București.

AGERPRES: Cum explicați situația infrastructurii în România, există o problemă de finanțare? 
Andrew McDowell: Nu există o problemă de finanțare în România, ci mai degrabă o lipsă de proiecte publice viabile bine planificate. Este evident că există lacune în rețelele de infrastructură publică existente, în special în drumuri și calea ferată. Aceste lacune nu sunt legate de o finanțare insuficientă, dar necesită o prioritizare transparentă a proiectelor de infrastructură publică, ghidată de o viziune strategică pe termen lung care vizează îmbunătățirea cu adevărat a infrastructurii țării și a condițiilor de viață ale populației într-un mod durabil — dincolo de ciclurile politice. Alți factori importanți includ dezvoltarea capacității de planificare și implementare a proiectelor, precum și un control eficient al fraudei și corupției.

AGERPRES: Cum vedeți absorbția fondurilor UE de către România în următoarea perioadă financiară? 
Andrew McDowell: Este de așteptat ca volumul fondurilor UE disponibile în următoarea perioadă de programare să rămână sub sumele disponibile în actuala perioadă de programare (2014-2020). Pentru un volum nemodificat de investiții, acest lucru ar crește (automat) rata de absorbție a fondurilor. Cu toate acestea, o mare parte a răspunsului depinde de componența fondurilor UE: este de așteptat ca în perioada 2021-2027 să se înlocuiască o sumă tot mai mare de subvenții pure cu instrumente financiare, adică împrumuturi (sau garanții) combinate cu granturi (cum ar fi, de exemplu, în cadrul EFSI sau al inițiativei IMM-urilor). Prin urmare, capacitatea unui stat membru de absorbție a fondurilor UE va depinde, de asemenea, de capacitatea acestuia de a implementa cu succes instrumente financiare.



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?