Cu 24 de IMM-uri la o mie de locuitori, la jumătate faţă de media UE, România rămâne prizoniera companiilor mari, firme de stat „anchilozate" şi greu de restructurat şi a multinaţionalelor care aduc în economie 150 mld. euro anual (60% din cifra de afaceri totală a businessului din ţară), scrie Ziarul Financiar.
De şase ani, economia locală se zbate să treacă de 500.000 de IMM-uri, fără succes până în prezent, iar ţinta asumată de guvernul Ponta, de 670.000 de companii până în 2020, rămâne un obiectiv ambiţios, fără vreun plan concret de realizare.
Cu bugete totale de 5 mil. euro anual, cum are programul SRL-D, nu poţi crea şi susţine o clasă de antreprenori şi aşa sugrumată de impozite, taxe şi schimbări legislative de la o lună la alta. „E praf în ochi", spune un tânăr antreprenor despre finanţarea maximă de 10.000 de euro de care poate beneficia un debutant în afaceri în România.
„O explicaţie pentru această poziţionare ar fi nivelul scăzut al culturii antreprenoriale din România. Este firesc având în vedere tinereţea capitalismului românesc, care după 25 de ani de la Revoluţia din 1989 abia este în faza unei prime schimbări de generaţie la conducerea afacerilor de familie româneşti. Prin urmare, este greu pentru România să concureze din acest punct de vedere cu ţări care nu au cunoscut experienţa comunistă şi care au sute de ani de tradiţie capitalistă în spate", este de părere Alexandru Medelean, lider al echipei de Servicii Integrate pentru Antreprenori şi Afaceri de Familie din cadrul firmei de consultanţă şi audit PwC România.
Singura misiune a firmelor mici şi mijlocii din România: SUPRAVIEŢUIREA