"Nici eu, ca persoană fizică, nici BNR, nu putem să le cerem ceva anume Parlamentului. Parlamentul este Parlament; e suveran, el are dreptul de legiferare. Noi putem să facem sugestii. Şi, de altfel, eu, din partea BNR sau fie că am vorbit în nume propriu, am făcut multe sugestii, fără să mă irizez în rol de mentor pentru Parlament. Am citit cu atenţie nota trimisă, cererea de reexaminare a preşedintelui. Şi preşedintele se adresează Parlamentului cu decenţă, formulând o cerere de reexaminare", a explicat Adrian Vasilescu.
"Dar preşedintele face mult mai mult: pe câteva pagini bune vine cu un ansamblu de exerciţii de drept civil, foarte bine argumentate şi foarte bine conturate, atrăgând atenţia Parlamentului că trebuie să ţină seama de principiile dreptului civil, pentru că aceasta este o lege civilă. Nu este o lege care să beneficieze, de pildă, de neretroactivitate, de principiul de neretroactivitate. Orice lege civilă din lume, şi, deci, şi din România, trebuie să ţină seamă de principiul neretroactivităţii, adică nu se aplică cu privire la trecut, se aplică cu privire la viitor. Iată că, în aceste condiţii, preşedintele cere Parlamentului să se aplece asupra acestei realităţi şi să decidă din nou. Eu aş veni aici cu o precizare în două păriţi: în prima parte, şi BNR, şi eu, judecând ca analist, consider că o lege de felul acesta este necesară. Cum se va rezolva problema principiului neretroactiviţăţii e o altă parte. Dar legea este necesară, dar este necesară o rezolvare a problematicii sociale. Legea trebuie să aibă un plafon", a adăugat el.
Referindu-se la directiva europeană nr. 17 din 2014, Vasilescu a precizat că "acolo nu este o recomandare pentru o lege, ci pentru un pachet de legi care să rezolve această problematică socială şi care să contribuie la îmblânzirea, chiar la umanizarea pieţei crediteler. Văd că legea europeană are şi un termen: martie 2016, până când Parlamentul ar trebui să o prezinte şi să trimită Comisiei Europene respectivul pachet de legi".
"Aşa că, nu este o sugestie, e o analiză pe care o fac - dacă Parlamentulvrea să ţină seamă de ea, bine, dacă nu vrea... şi poate să nu vrea, are dreptul să nu vrea; eu îmi fac doar datoria să spun ce gândesc şi ce ştiu - şi anume că e nevoie să se vină cu un pachet de legi care să rezolve problemele sociale şi să umanizeze piaţa creditelor. Pentru că acesta este principiul european. Comisia Europeană vrea o unificare a tuturor pieţelor, celor 28 de pieţe ale creditelor din UE, toate pe principiul umanizării. Adică, a privi de la creditor la debitor, de la bancă la client, a privi omeneşte lucrurile şi a înţelege omul care este în suferinţă şi care, pentru un an sau pentru mai mult timp chiar, dintr-un necaz se află în imposibilitate de plată pentru că nu poate, nu pentru că nu vrea să plătească. Deşi legea asta e şi pentru cei care nu vor să plătească", a mai spus Adrian Vasilescu.
Președintele Klaus Iohannis a cerut vineri, 18 decembrie, Parlamentului reexaminarea legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
