VARUJAN VOSGANIAN "Zidurile au căzut, frunzele, cartea au rămas", a spus Vosganian la lansarea volumului "Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri", prezentat marți seară, la Studioul "Horia Bernea" al Muzeului Național al Țăranului Român.
El a afirmat că politica lasă în urmă învinși, în timp ce cultura — învingători, iar el scrie despre oameni simpli, care pot repeta, de fapt, mari epopei ale omenirii.
VARUJAN VOSGANIAN"De aceea, eu cred că cel mai mare lucru este să dai nume suferinței, pentru că abia atunci poate deveni măreață", a apreciat scriitorul.
VARUJAN VOSGANIAN susține că în prezent, "pentru români, cultura este leacul ascuns, leacul tainic pe care trebuie să-l luăm".
În opinia scriitorului VARUJAN VOSGANIAN, "noi, românii nu avem o memorie comună, purtând traume nelecuite, unele ale părinților noștri, din care cauză viitorul imediat ne pare tulbure".
"Există trei opțiuni: a uita, un monolog, lucrul cel mai simplu. Dar dacă uiți, n-ai nici un fel de garanție că lucrul nu se va repeta. Mai este răzbunarea, dar nu poți lecui lacrimile tale prin sângele celuilalt, dar iertarea este cea mai responsabilă, pentru că nu poți ierta de unul singur", a afirmat VARUJAN VOSGANIAN.
Scriitorul VARUJAN VOSGANIAN a mai spus că în cartea sa semnalează "rănile pe care nu le-a lecuit și care sunt acoperite încă de o crustă sângerie".
"Cine are dreptul să judece? Cine are dreptul să ierte?", s-a întrebat scriitorul, subliniind că "a stăpâni lumea e mai rafinat și mai stabil decât a o înfrânge", așa cum o mărturisește într-una dintre povestirile din cartea sa.
Răzvan Voncu, amfitrionul evenimentului, a spus că VARUJAN VOSGANIAN este un scriitor matur, impus prin "Cartea șoaptelor" drept "unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani, cu care a obținut un mare succes de critică, și nu de stimă".
"Scriitorul se întoarce la proza scurtă, dar cu o mare experiență, aceea din Cartea șoaptelor", a subliniat Voncu.
Scriitorul Ștefan Agopian a mărturisit că este foarte ușor și în același timp foarte greu să fii redactorul cărților lui VARUJAN VOSGANIAN, lucrarea lansată reunind șase povestiri, dintre care două excepționale, cu un stil inconfundabil.
"I-am tăiat din cărți cât am putut. Pentru că e o avalanșă. Ne înecăm toți", a spus Agopian.
Criticul literar Gabriel Dimisianu, care a remarcat "larga și călduroasa participare" a publicului la eveniment, a afirmat că în volum "există mai multe planuri narative prin care cititorul este adus să treacă", în toate povestirile existând "metafora statuii spre care privește omul".
"Lumea povestirilor lui Vosganian este una eroică, așa cum este, în același timp, una banală, comună, narațiunea desfăcându-se în mai multe planuri, prin forța de a ne crea o lume pe care crezi că o știi, că o cunoști, dar care ți se revelează, de fapt, de autor", consideră Dimisianu.
Criticul Dan Cristea, directorul revistei "Luceafărul", a evidențiat "rolul de povestitor" al lui Varujan Vosganian, care "îmbină fantasticul cu realul și misticul", autorul fiind "prozatorul dezmoșteniților sorții", "un dostoievskian, un prozator al celor umiliți și obidiți", cu un stil enciclopedic.
Criticul Daniel Cristea-Enache a arătat că "prin puțini prozatori de astăzi" vede "acel enciclopedism" remarcat la Varujan Vosganian, "o poftă vitalistă, organizată epic într-o compoziție literară absolut deosebită". În opinia criticului, prin adresabilitatea sa, și volumul lansat, asemenea "Cărții șoaptelor", va putea fi ușor tradusă ușor.
Actorul Constantin Florescu a citit pagini din "Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri", mărturisind "umilința onorant-admirativă de a citi din VARUJAN VOSGANIAN".
Apărut de curând în colecția "Fiction Ltd." a Editurii Polirom și în ediție digitală, "Jocul celor o sută de frunze" este, așa cum declara autorul, ''inițierea în realismul magic al unei Cărți a șoaptelor a poporului român, cele șase povestiri ale volumului vorbind despre neliniștile, căutările și incertitudinile noastre, despre atâtea traume încă nevindecate''.
Varujan Vosganian s-a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Este președintele Uniunii Armenilor din România și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor.
Lucrările sale includ trei volume de poezie — "Șamanul albastru" (1994), "Ochiul cel alb al reginei" (2001), "Iisus cu o mie de brațe" (2005)—, precum și volumul de nuvele "Statuia comandorului" (1994), pentru care a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București.
La Editura Polirom a mai publicat romanul "Cartea șoaptelor" (2009; ediția a II-a, 2012), care a fost distins cu Premiul "Cartea anului 2009" acordat de revista "România literară", Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române (2009), Premiul revistei "Convorbiri literare", secțiunea proză (2009), Marele Premiu pentru Proză — Trofeul "Mihail Sebastian", Premiul revistei "Observator cultural", secțiunea proză (2009), și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România.
